Debian GNU/Linux - Ghid de instalare Copyright © 2004 - 2023 echipa Programului de instalare Debian Acest manual este software liber; poate fi distribuit È™i/sau modificat în termenii licenÈ›ei publice generale GNU. Vă rugăm să citiÈ›i licenÈ›a la Anexa F, LicenÈ›a publică generală GNU. Versiunea de redactare a acestui manual: 20230623. Rezumat Acest document conÈ›ine instrucÈ›iuni de instalare pentru sistemul Debian GNU/ Linux 12 (nume în cod "bookworm"), pentru arhitectura S/390 ("s390x"). ConÈ›ine, de asemenea, indicaÈ›ii pentru a găsi mai multe informaÈ›ii, în general, È™i informaÈ›ii legate de felul în care puteÈ›i să profitaÈ›i la maxim de noul dumneavoastră sistem Debian, în particular. Această traducere este în lucru. Sugestiile, indicaÈ›iile pentru corectarea posibilelor erori È™i în general ajutorul de orice fel în ridicarea nivelului calității traducerii, È™i de ce nu, a cantității acesteia, este binevenit. Contactul cu echipa de traducere se poate face pe lista de discuÈ›ii a echipei române din Debian: <debian-l10n-romanian@lists.debian.org>. Vă mulÈ›umim! â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â” Cuprins Instalarea Debian GNU/Linux 12 pentru s390x 1. Bine aÈ›i venit în Debian 1.1. Ce este Debian? 1.2. Ce este GNU/Linux? 1.3. Ce este Debian GNU/Linux? 1.4. Ce este programul de instalare Debian? 1.5. Cum obÈ›ineÈ›i Debian 1.6. Cum obÈ›ineÈ›i cea mai recentă versiune a acestui document 1.7. Organizarea acestui document 1.8. Despre drepturi de autor È™i licenÈ›e de software 2. CerinÈ›ele sistemului de operare 2.1. Componente electronice compatibile (plăci È™i dispozitive) 2.1.1. Arhitecturi compatibile 2.1.2. Tipuri de maÈ™ini zSeries È™i System z 2.1.3. PAV È™i HyperPAV 2.1.4. Procesoare multiple 2.1.5. Plăci de conectare la reÈ›ea 2.1.6. Periferice È™i alte dispozitive 2.2. Medii de instalare 2.2.1. ReÈ›eaua 2.2.2. Discul dur sau solid hdd/ssd 2.2.3. Sistem Un*x sau GNU 2.2.4. Sisteme de stocare acceptate 2.3. CerinÈ›e de memorie È™i spaÈ›iu pe disc 3. ÃŽnainte de a instala Debian GNU/Linux 3.1. Prezentare generală a procesului de instalare 3.2. FaceÈ›i o copie de rezervă a datelor existente! 3.3. InformaÈ›ii de care veÈ›i avea nevoie 3.3.1. DocumentaÈ›ie 3.3.2. Găsirea surselor de informaÈ›ii privind componentele È™i dispozitivele 3.3.3. Compatibilitate componente È™i dispozitive 3.3.4. Configurarea reÈ›elei 3.4. ÃŽndeplinirea cerinÈ›elor minime de către componente È™i dispozitive 3.5. Pre-partiÈ›ionare pentru sisteme multi-pornire 3.6. Configurarea componentelor, dispozitivelor È™i a sistemului de operare înainte de instalare 3.6.1. Configurarea BIOS-ului 3.6.2. Instalări native È™i LPAR 3.6.3. Instalare ca invitat VM 3.6.4. Configurarea unui server de instalare 4. ObÈ›inerea unui mediu de instalare a sistemului 4.1. Imagini oficiale de instalare pentru Debian GNU/Linux 4.2. Descărcarea fiÈ™ierelor din oglinzile Debian 4.2.1. Unde găsiÈ›i fiÈ™ierele de instalare 4.3. Instalare automată 4.3.1. Instalare automată folosind programul de instalare Debian 4.4. Verificarea integrității fiÈ™ierelor de instalare 5. Pornirea sistemului de instalare 5.1. Pornirea programului de instalare pe S/390 5.1.1. Limitări ale S/390 5.1.2. Parametrii de pornire pentru S/390 5.2. Parametrii de pornire 5.2.1. Parametrii programului de instalare Debian 5.2.2. Utilizarea parametrilor de pornire pentru a răspunde la întrebări 5.2.3. Transmiterea de parametri către modulele nucleului 5.2.4. Punerea modulelor nucleului în lista neagră 5.3. Rezolvarea problemelor din procesul de instalare 5.3.1. Configurarea pornirii 5.3.2. Interpretarea mesajelor de pornire a nucleului 5.3.3. Raportarea problemelor de instalare 5.3.4. Trimiterea rapoartelor de instalare 6. Utilizarea programului de instalare Debian 6.1. Cum funcÈ›ionează programul de instalare 6.2. Componentele - Introducere 6.3. Utilizarea de componente individuale 6.3.1. Configurarea programului de instalare Debian È™i a configuraÈ›iei calculatorului 6.3.2. Configurarea utilizatorilor È™i a parolelor 6.3.3. Configurarea ceasului È™i a fusului orar 6.3.4. PartiÈ›ionarea È™i selectarea punctelor de montare 6.3.5. Instalarea sistemului de bază 6.3.6. Instalarea de software suplimentar 6.3.7. FaceÈ›i ca sistemul să fie capabil să pornească 6.3.8. Se finalizează instalarea 6.3.9. Rezolvarea problemelor 6.3.10. Instalarea prin consola de reÈ›ea (network-console) 6.4. Personalizare 6.4.1. Instalarea unui sistem alternativ de «init» (iniÈ›iere) 7. Pornirea în noul dumneavoastră sistem Debian 7.1. Momentul adevărului 7.2. Montarea volumelor criptate 7.2.1. Rezolvarea problemelor 7.3. Autentificarea în cont 8. PaÈ™ii următori È™i unde să mergeÈ›i de aici 8.1. Oprirea sistemului 8.2. Orientându-vă către Debian 8.2.1. Sistemul de împachetare Debian 8.2.2. Software suplimentar disponibil pentru Debian 8.2.3. Gestionarea versiunilor aplicaÈ›iilor 8.2.4. Gestionarea sarcinilor cu «cron» 8.3. Lectură È™i informaÈ›ii suplimentare 8.4. Configurarea sistemului pentru a utiliza poÈ™ta electronică 8.4.1. ConfiguraÈ›ia de poÈ™tă electronică implicită 8.4.2. Trimiterea de corespondență în afara sistemului 8.4.3. Configurarea agentului de transport de corespondență Exim4 8.5. Compilarea unui nou nucleu 8.6. Recuperarea unui sistem deteriorat A. ReÈ›etarul instalării A.1. Preliminarii A.2. Pornirea programului de instalare A.2.1. Disc optic A.2.2. Pornire din reÈ›ea A.2.3. Pornire de pe un disc dur/solid A.3. Instalarea A.4. Trimite-ne un raport de instalare A.5. Și, în sfârÈ™it... B. Automatizarea instalării folosind preconfigurarea B.1. Introducere B.1.1. Metode de preconfigurare B.1.2. Limitări B.2. Utilizarea preconfigurării B.2.1. ÃŽncărcarea fiÈ™ierului de preconfigurare B.2.2. Utilizarea parametrilor de pornire pentru a preconfigura întrebări B.2.3. Modul auto B.2.4. Alias utile cu preconfigurarea B.2.5. Exemple de preconfigurare a promptului de pornire B.2.6. Utilizarea unui server DHCP pentru a specifica fiÈ™ierele de preconfigurare B.3. Crearea unui fiÈ™ier de preconfigurare B.4. ConÈ›inutul fiÈ™ierului de preconfigurare (pentru bookworm) B.4.1. Localizarea B.4.2. Configurarea reÈ›elei B.4.3. Consola de reÈ›ea B.4.4. Configurări pentru oglindă B.4.5. Configurarea contului B.4.6. Configurarea ceasului È™i a fusului orar B.4.7. PartiÅ£ionarea B.4.8. Instalarea sistemului de bază B.4.9. Configurarea lui «apt» B.4.10. Selectarea pachetelor B.4.11. Finalizarea instalării B.4.12. Preconfigurarea altor pachete B.5. OpÈ›iuni avansate B.5.1. Rularea comenzilor personalizate în timpul instalării B.5.2. Utilizarea preconfigurării pentru a modifica valorile implicite B.5.3. ÃŽncărcarea în lanÈ› a fiÈ™ierelor de preconfigurare C. PartiÈ›ionarea pentru Debian C.1. Deciderea partiÈ›iilor È™i a dimensiunii lor în Debian C.2. Arborele de directoare C.3. Scheme de partiÈ›ionare recomandate C.4. Numele dispozitivelor în Linux C.5. Programe de partiÈ›ionare în Debian D. InformaÈ›ii diverse D.1. Dispozitive Linux D.2. SpaÈ›iu pe disc necesar pentru sarcini D.3. Instalarea Debian GNU/Linux dintr-un sistem Unix/Linux D.3.1. Să începem D.3.2. InstalaÈ›i debootstrap D.3.3. RulaÈ›i debootstrap D.3.4. ConfiguraÈ›i sistemul de bază D.3.5. InstalaÈ›i un nucleu D.3.6. ConfiguraÈ›i încărcătorul de pornire D.3.7. Acces de la distanță: Instalarea SSH È™i configurarea accesului D.3.8. Ultimele retuÈ™uri E. InformaÈ›ii administrative E.1. Despre acest document E.2. Cum să contribui la acest document E.3. ContribuÈ›ii importante E.4. RecunoaÈ™tere a mărcilor înregistrate F. LicenÈ›a publică generală GNU Listă de tabele 3.1. InformaÈ›ii despre componente È™i dispozitive utile pentru o instalare 3.2. CerinÈ›e minime de sistem recomandate Instalarea Debian GNU/Linux 12 pentru s390x Suntem încântaÈ›i că v-aÈ›i decis să încercaÈ›i Debian, È™i suntem siguri că veÈ›i afla că distribuÈ›ia Debian GNU/Linux este unică. Debian GNU/Linux aduce laolaltă software liber de înaltă calitate de peste tot din lume, integrându-l într-un tot coerent. Credem că veÈ›i considera că rezultatul este, într-adevăr, mai bun decât părÈ›ile însumate. ÃŽnÈ›elegem că mulÈ›i dintre voi doriÈ›i să instalaÈ›i Debian fără să citiÈ›i acest manual, iar programul de instalare Debian este conceput astfel încât să facă acest lucru posibil. Dacă nu aveÈ›i timp să citiÈ›i în întregime ghidul de instalare chiar acum, vă recomandăm să citiÈ›i ReÈ›etarul instalării, care vă va conduce prin procesul de instalare de bază, È™i face referiri la manual, în cazul subiectelor mai avansate sau pentru cazurile în care lucrurile merg rău. ReÈ›etarul de instalare poate fi găsit în Anexa A, ReÈ›etarul instalării. Acestea fiind zise, sperăm că veÈ›i avea timp să citiÈ›i cea mai mare parte din acest manual, iar acest lucru vă va conduce către o instalare în cunoÈ™tință de cauză È™i cu È™anse mai mari de a avea o experientă de instalare încununată de succes. Cap. 1. Bine aÈ›i venit în Debian Cuprins 1.1. Ce este Debian? 1.2. Ce este GNU/Linux? 1.3. Ce este Debian GNU/Linux? 1.4. Ce este programul de instalare Debian? 1.5. Cum obÈ›ineÈ›i Debian 1.6. Cum obÈ›ineÈ›i cea mai recentă versiune a acestui document 1.7. Organizarea acestui document 1.8. Despre drepturi de autor È™i licenÈ›e de software Acest capitol oferă o vedere de ansamblu asupra Proiectului Debian È™i Debian GNU/Linux. Dacă cunoaÈ™teÈ›i deja istoria Proiectului Debian È™i distribuÈ›ia Debian GNU/Linux, puteÈ›i să treceÈ›i direct la capitolul următor. 1.1. Ce este Debian? Debian este o organizaÈ›ie bazată exclusiv pe voluntariat, dedicată dezvoltării de software liber È™i promovarea idealurilor comunității de software liber (Free Software community). Proiectul Debian a început în anul 1993,când Ian Murdock a lansat o invitaÈ›ie deschisă către dezvoltatorii de software să contribuie la o distribuÈ›ie de software completă È™i coerentă bazată pe nucleul pe atunci, relativ nou, numit Linux. Acel grup relativ mic de entuziaÈ™ti dedicaÈ›i, fondat iniÈ›ial de FundaÈ›ia pentru software liber (Free Software Foundation) È™i influenÈ›aÈ›i de filosofia GNU, a crescut de-a lungul anilor, devenind o organizaÈ›ie ce numără în jur de 1000 de dezvoltatori Debian. Dezvoltatorii Debian sunt implicaÈ›i în diverse activități, inclusiv administrarea paginilor Web È™i a siturilor FTP designul de grafică, analizarea legală a licenÈ›elor de software, scrierea de documentaÈ›ie È™i, desigur, menÈ›inerea pachetelor de software. ÃŽn scopul de a comunica filosofia noastră È™i în scopul atragerii altor dezvoltatori care cred în principiile pentru care Debian luptă, Proiectul Debian a publicat o serie de documente ce subliniază valorile noastre È™i servesc drept ghid pentru a înÈ›elege ce înseamnă a fi dezvoltator Debian: • Contractul social al Debian este o declaraÈ›ie a Debian în care se afirmă angajamentul acestuia față de comunitatea Software-ului Liber. Oricine este de acord să respecte contractul social poate deveni un responsabil de pachet (întreÈ›inător). Orice responsabil de pachet poate introduce software nou în Debian -- cu condiÈ›ia ca software-ul în cauză să respecte criteriile noastre de libertate, iar pachetul să respecte standardele noastre de calitate. • Ghidul Debian pentru software-ul liber (DFSG) este o declaraÈ›ie clară È™i concisă a criteriilor Debian pentru software-ul liber. DFSG-ul (eng., acronim pentru Debian Free Software Guidelines) este un document foarte influent în miÈ™carea pentru "Software liber", È™i a fost temelia definiÈ›iei pentru Open Source. • Manualul Regulilor Debian este un set de specificaÈ›ii extensive a standardelor de calitate ale proiectului Debian. Dezvoltatorii Debian sunt implicaÈ›i È™i în alte proiecte; unele sunt specifice Debian, iar altele implică o parte sau întreaga comunitate Linux. Iată câteva exemple: • Standardul pentru ierarhia sistemului de fiÈ™iere (FHS, acronim al Filesystem Hierarchy Standard) este un efort de standardizare a aranjamentului sistemului de fiÈ™iere Linux. FHS va permite dezvoltatorilor de software să-È™i concentreze efortul pentru a proiecta programe, fără să se preocupe asupra felului în care pachetul va fi instalat în diferitele distribuÈ›ii GNU/Linux. • Debian Jr. este un proiect intern, care este menit scopului de-a asigura că Debian are ceva de oferit celor mai tineri utilizatori ai noÈ™tri. Pentru mai multe informaÈ›ii generale despre Debian, a se vedea Debian FAQ (Răspunsuri la întrebările frecvente despre Debian). 1.2. Ce este GNU/Linux? GNU/Linux este un sistem de operare: o serie de programe care vă permit să interacÈ›ionaÈ›i cu calculatorul È™i să rulaÈ›i alte programe. Un sistem de operare este format din diverse programe fundamentale care sunt necesare calculatorului dumneavoastră pentru ca acesta să comunice È™i să recepÈ›ioneze instrucÈ›iuni de la utilizatori; citirea È™i scrierea datelor pe discurile dure, casete, È™i imprimante; controlul utilizării memoriei; È™i rularea de alte programe. Cea mai importantă parte a unui sistem de operare este nucleul. ÃŽntr-un sistem GNU/Linux, Linux este nucleul. Restul sistemului este format din alte programe, multe dintre acestea fiind scrise de sau pentru proiectul GNU. Deoarece doar nucleul Linux nu formează un sistem de operare funcÈ›ional, noi preferăm să folosim termenul "GNU/Linux" pentru a ne referi la sistemele pe care mulÈ›i oameni le numesc neglijent "Linux". GNU/Linux este modelat pe baza sistemului de operare Unix. De la început a fost proiectat să fie un sistem de lucrări multiple È™i de multipli utilizatori. Aceste lucruri sunt deajuns pentru a face ca GNU/Linux să fie diferit față de alte sisteme de operare binecunoscute. TotuÈ™i, GNU/Linux este încă È™i mai diferit, mai mult decât v-aÈ›i putea imagina. ÃŽn contrast cu alte sisteme de operare, nimeni nu deÈ›ine GNU/Linux. Mare parte din dezvoltarea sa este făcută de către voluntari neplătiÈ›i. Dezvoltarea a ceea ce mai târziu a devenit GNU/linux începe în 1984, când Free Software Foundation sau, pe scurt, FSF (FundaÈ›ia pentru Software Liber) a început dezvoltarea unui sistem de operare liber asemănător Unix-ului, numit GNU. Proiectul GNU a dezvoltat un set cuprinzător de instrumente software libere pentru a fi utilizate cu Unix (tm) È™i sisteme de operare asemănătoare Unix-ului, precum GNU/Linux. Aceste instrumente permit utilizatorilor să realizeze operaÈ›ii de la cele mai uzuale (cum ar fi copierile sau È™tergerile fiÈ™ierelor din sistem) până la cele mai complicate (cum ar fi scrierea È™i compilarea de programe, sau editările sofisticate într-o varietate de formate de documente). ÃŽn timp ce multe grupuri È™i persoane au contribuit la GNU/Linux, cel mai mare contribuitor este în continuare FundaÈ›ia pentru Software Liber care a creat nu numai majoritatea instrumentelor folosite în GNU/Linux, ci È™i filosofia È™i comunitatea care au făcut ca GNU/Linux să fie posibil. Nucleul Linux a apărut pentru prima dată în 1991, când un student finlandez care studia informatica, numit Linus Torvalds a anunÈ›at în grupul de È™tiri Usenet comp.os.minix o versiune incipientă a unui nucleu ce înlocuia nucleul Minix. Pentru mai multe informaÈ›ii, consultaÈ›i Pagina istoriei Linux de Linux International. Linus Torvalds continuă să coordoneze munca a câtorva sute de dezvoltatori cu ajutorul unui anumit număr de responsabili de subsistem. Există o pagină web oficială pentru nucleul Linux. Mai multe informaÈ›ii despre lista de corespondență linux-kernel pot fi găsite pe pagina cu răspunsuri la întrebările frecvente despre lista linux-kernel. Utilizatorii de GNU/Linux au o libertate imensă de alegere a software-ului lor. De exemplu, aceÈ™tia pot alege dintr-o duzină de shell-uri pentru linia de comandă È™i mai multe medii grafice de birou. Atâtea posibilități de alegere, dezorientează adesea utilizatorii altor sisteme de operare, care nu sunt obiÈ™nuiÈ›i să se gândească la linia de comandă sau la mediul grafic de birou (desktop) ca la ceva ce pot schimba. De asemenea, GNU/Linux este mai puÈ›in probabil să se blocheze, mai capabil să ruleze mai multe programe în acelaÈ™i timp È™i mai sigur decât multe sisteme de operare. Cu aceste avantaje, GNU/Linux este sistemul de operare cu cea mai mare rată de creÈ™tere de pe piaÈ›a de servere. ÃŽn ultimul timp, GNU/Linux a început să fie popular È™i între utilizatorii casnici È™i cei din mediul de afaceri. 1.3. Ce este Debian GNU/Linux? CombinaÈ›ia dintre filosofia È™i metodologia lui Debian È™i instrumentele GNU, nucleul Linux È™i alte programe libere importante, formează o distribuÈ›ie unică de software numită Debian GNU/Linux. Această distribuÈ›ie este formată dintr-un număr mare de pachete de software. Fiecare pachet din distribuÈ›ie conÈ›ine executabile, scripturi, documentaÈ›ie È™i informaÈ›ii de configurare, È™i au un responabil care este în special delegat să menÈ›ină pachetul actualizat, să urmărească rapoartele cu probleme È™i să comunice cu autorul sau autorii software-ului împachetat. Numărul nostru extrem de mare de utilizatori, combinat cu sistemul nostru de urmărire a erorilor, asigură că problemele sunt găsite È™i rezolvate rapid. AtenÈ›ia proiectului Debian la detalii îi permite să producă o distribuÈ›ie de înaltă calitate, stabilă È™i scalabilă. Instalările pot fi configurate uÈ™or să servească pentru mai multe scopuri, de la paravane de protecÈ›ie simple sau staÈ›ii de lucru È™tiinÈ›ifice cu mediu grafic de birou până la servere de reÈ›ea profesionale. Debian este în special popular printre utilizatorii avansaÈ›i datorită calității sale tehnice excelente È™i angajamentului său profund față de nevoile È™i aÈ™teptările comunității Linux. Debian a introdus, de asemenea, multe caracteristici în Linux care, în prezent, sunt foarte comune. De exemplu, Debian a fost prima distribuÈ›ie care a introdus un sistem de gestionare al pachetelor pentru instalarea È™i È™tergerea facilă a pieselor de software (biblioteci, programe, documentaÈ›ie, È™.a.). A fost, de asemenea, prima distribuÈ›ie Linux care putea fi actualizată fără a necesita reinstalarea. Debian continuă să fie un lider în dezvoltarea Linux. Procesul său de dezvoltare este un exemplu care arată cât de bine poate funcÈ›iona modelul de dezvoltare Open Source -- chiar È™i pentru sarcini complexe precum construirea È™i întreÈ›inerea unui sistem de operare complet. Caracteristica ce distinge Debian de celelalte distribuÈ›ii Linux este sistemul său de gestionare al pachetelor. Aceste instrumente, oferă administratorului unui sistem Debian, controlul complet asupra pachetelor instalate pe acel sistem, inclusiv abilitatea de a instala un singur pachet, sau de a actualiza complet întregul sistem de operare. Pachetele individuale pot fi, de asemenea, protejate împotriva actualizării. PuteÈ›i chiar comunica sistemului de gestionare a pachetelor informaÈ›ii în legătură cu programe pe care le-aÈ›i compilat È™i ce dependenÈ›e îndeplinesc. Pentru a vă proteja sistemul de "cai troieni" È™i alte programe maliÈ›ioase, serverele Debian verifică dacă pachetele publicate provin de la proprii responsabili Debian. Responsabilii de pachete au o grijă foarte mare să-È™i configureze pachetele într-o manieră sigură. Atunci când apar probleme de securitate în pachetele livrate, versiuni reparate apar, de obicei, foarte repede. Cu opÈ›iunile de actualizare simple ale Debian, pachetele corectate pot fi descărcate È™i instalate automat prin intermediul Internetului. Metoda principală, È™i cea mai bună, de a primi suport pentru sistemul dumneavoastră Debian GNU/Linux È™i de a comunica cu dezvoltatorii Debian, este prin intermediul listelor de discuÈ›ii care sunt întreÈ›inute de proiectul Debian (existând mai mult de 327 la momentul scrierii acestui document). Cel mai uÈ™or mod de a vă înscrie pe una sau mai multe dintre aceste liste, este de a vizita pagina de înscrieri la listele de discuÈ›ii Debian È™i de a completa formularul pe care-l veÈ›i găsi acolo. 1.4. Ce este programul de instalare Debian? Programul de instalare Debian, cunoscut È™i sub numele de "d-i", este programul pentru a instala un sistem Debian funcÈ›ional de bază. Este acceptată o gamă largă de echipamente electronice, cum ar fi dispozitive încorporate, laptopuri, calculatoare de birou È™i servere È™i este oferit un set mare de software liber pentru mai multe scopuri. Instalarea se realizează răspunzând la o serie de întrebări de bază. De asemenea, sunt disponibile un "mod expert" care permite controlul fiecărui aspect al instalării È™i o funcÈ›ie avansată pentru a efectua instalări automate. Sistemul instalat poate fi utilizat ca atare sau personalizat ulterior. Instalarea poate fi efectuată dintr-o multitudine de surse: memorii sau alte dispozitive de stocare USB, CD/DVD/Blu-Ray sau din reÈ›ea. Programul de instalare furnizează instalări localizate (tradus È™i cu configurări regionale adecvate) în peste 80 de limbi. Programul de instalare își are originea în proiectul "boot-floppies" È™i a fost menÈ›ionat pentru prima dată de Joey Hess în 2000. De atunci, sistemul de instalare a fost dezvoltat continuu de către voluntari, îmbunătățindu-l È™i adăugându-i mai multe funcÈ›ii. Mai multe informaÈ›ii pot fi găsite în pagina programului de instalare Debian, în pagina Wiki a programului de instalare È™i în lista de discuÈ›ii debian-boot. 1.5. Cum obÈ›ineÈ›i Debian Pentru mai multe informaÈ›ii legate de felul în care se poate descărca Debian GNU/Linux din Internet sau de la cine se poate cumpăra suporturi media oficiale Debian, consultaÈ›i pagina de distribuÈ›ie. Lista oglinzilor Debian conÈ›ine o serie completă de oglinzi Debian oficiale, astfel încât să puteÈ›i găsii cu uÈ™urință pe cea mai apropiată. Debian poate fi actualizat după instalare, foarte uÈ™or. Procedura de instalare vă va ajuta să configuraÈ›i sistemul astfel încât să puteÈ›i să faceÈ›i actualizările, la terminarea instalării, dacă este nevoie. 1.6. Cum obÈ›ineÈ›i cea mai recentă versiune a acestui document Acest document este revizuit în mod constant. AsiguraÈ›i-vă că verificaÈ›i paginile Debian 12 pentru orice informaÈ›ii de ultimă oră despre versiunea 12 a sistemului Debian GNU/Linux. Versiunile actualizate ale acestui manual de instalare sunt disponibile È™i pe paginile oficiale ale Manualului de instalare. 1.7. Organizarea acestui document Acest document este menit să servească drept manual pentru acele persoane ce utilizează Debian pentru prima dată. ÃŽncearcă să facă cât mai puÈ›ine presupuneri în legătură cu nivelul dumneavoastră de cunoÈ™tinÈ›e. Cu toate acestea, presupunem că aveÈ›i o idee generală despre felul în care funcÈ›ionează componentele din calculatorul dumneavoastră. Utilizatorii experimentaÈ›i pot găsi, de asemenea, informaÈ›ii de referință interesante în acest document, inclusiv dimensiunile minime de instalare, detalii legate de componentele recunoscute de sistemul de instalare Debian È™i compatibile cu acesta È™.a.m.d. ÃŽncurajăm utilizatorii experimentaÈ›i să răsfoiască în voie acest document. ÃŽn general, acest manual este dispus într-o manieră liniară, ghidându-vă prin procesul de instalare, de la început până la sfârÈ™it. Iată paÈ™ii necesari pentru a instala Debian GNU/Linux È™i secÈ›iunile acestui document care se corelează cu fiecare pas: 1. DeterminaÈ›i dacă componentele calculatorului dvs. îndeplinesc condiÈ›iile necesare pentru a folosi sistemul de instalare, în Cap. 2, CerinÈ›ele sistemului de operare. 2. FaceÈ›i o copie de rezervă a sistemului, planificaÈ›i È™i configuraÈ›i, în caz că este nevoie, componentele, înainte de a instala Debian, aÈ™a cum se indică în Cap. 3, ÃŽnainte de a instala Debian GNU/Linux. Dacă pregătiÈ›i un sistem cu mai multe sisteme de operare, probabil că va trebui să creaÈ›i spaÈ›iu partiÈ›ionabil pe discul dur(hdd)/solid(ssd) pentru a fi folosit de Debian. 3. ÃŽn Cap. 4, ObÈ›inerea unui mediu de instalare a sistemului, veÈ›i obÈ›ine fiÈ™ierele necesare instalării, conform cu metoda dumneavoastră de instalare. 4. Următorul Cap. 5, Pornirea sistemului de instalare descrie pornirea sistemului de instalare. ÃŽn acest capitol se comentează, de asemenea, procedurile de depanare în cazul în care aveÈ›i probleme cu acest pas. 5. Efectuarea propriu-zisă a instalării, conform cu Cap. 6, Utilizarea programului de instalare Debian. Acest lucru implică alegerea limbii, configurarea modulelor controlorilor dispozitivelor periferice, configurarea conexiunii la reÈ›ea, astfel încât restul fiÈ™ierelor de instalare să poată fi obÈ›inute direct de la un server Debian (dacă nu instalaÈ›i de la un set de imagini de instalare de CD/DVD), partiÈ›ionarea discurilor hdd/ssd È™i instalarea sistemului de bază, apoi selectarea È™i instalarea sarcinilor de instalare a obiectivelor predefinite, precum: "Server Web", "Server de fiÈ™iere", "Server de imprimare", diverse "Medii grafice de birou" ca: CDE, Gnome, LXDE, LXQt, Plasma, XFCE; câteva informaÈ›ii de bază în legătură cu configurarea partiÈ›iilor pentru sistemul dumneavoastră Debian sunt prezente în Anexa C, PartiÈ›ionarea pentru Debian. 6. Pornirea în sistemul de bază proaspăt instalat, de la Cap. 7, Pornirea în noul dumneavoastră sistem Debian. Odată instalat sistemul dumneavoastră, puteÈ›i citi Cap. 8, PaÈ™ii următori È™i unde să mergeÈ›i de aici. Acest capitol explică unde trebuie să căutaÈ›i mai multe informaÈ›ii legate de Unix È™i de Debian, È™i cum să înlocuiÈ›i nucleul. ÃŽn cele din urmă, informaÈ›ii despre acest document È™i cum să contribuiÈ›i la el pot fi găsite în Anexa E, InformaÈ›ii administrative. 1.8. Despre drepturi de autor È™i licenÈ›e de software Suntem siguri că aÈ›i citit unele dintre licenÈ›ele care vin cu majoritatea programelor comerciale -- de obicei spun că puteÈ›i folosi doar o copie a programului pe un singur calculator. LicenÈ›a acestui sistem nu este deloc aÈ™a. Vă încurajăm să puneÈ›i o copie pe fiecare dintre calculatoarele din È™coala dvs., sau de la locul dvs. de muncă. ÃŽmprumutaÈ›i mediul dvs. de instalare prietenilor dvs. È™i ajutaÈ›i-i să instaleze sistemul pe calculatoarele lor! PuteÈ›i face chiar mii de copii È™i să le vindeÈ›i -- cu câteva restricÈ›ii. Libertatea, de a instala È™i folosi sistemul vine direct din faptul că Debian este bazat pe software liber. Faptul că este numit liber nu înseamnă că software-ul nu este acoperit de drepturi de autor, È™i nici nu înseamnă că suporturile media care-l conÈ›in trebuie să fie distribuite gratis. Software-ul liber, în parte, înseamnă că licenÈ›ele individuale ale programelor nu vă obligă să plătiÈ›i pentru privilegiul de a distribui sau folosi acele programe. Software liber înseamnă nu numai că oricine poate extinde, adapta È™i modifica software-ul, dar È™i că oricine are voie să distribuie rezultatele muncii proprii. Notă Proiectul Debian, ca o concesie pragmatică în favoarea utilizatorilor săi, face disponibile È™i câteva pachete care nu respectă criteriile noastre de libertate. Aceste pachete nu fac, totuÈ™i, parte din distribuÈ›ia oficială È™i sunt disponibile numai din zonele contrib sau non-free ale oglinzilor Debian sau pe CD/DVD-uri de la terÈ›i; a se vedea Răspunsurile la întrebările frecvente legate de Debian (Debian FAQ), în secÈ›iunea "Arhivele FTP ale Debian", pentru mai multe informaÈ›ii legate de aranjamentul È™i conÈ›inutul arhivelor. Multe din programele din sistem sunt licenÈ›iate sub LicenÈ›a Publică Generală GNU, căreia i se spune adesea "GPL". Această licență (GPL) cere să faceÈ›i disponibil codul sursă al programelor, ori de câte ori distribuiÈ›i o copie binară a programului; această dispoziÈ›ie a licenÈ›ei asigură faptul că orice utilizator va putea modifica programul. Datorită acestei dispoziÈ›ii, codul sursă^[1] pentru toate aceste programe este disponibil în sistemul Debian. Există mai multe alte forme de declaraÈ›ii de drepturi de autor È™i licenÈ›e software utilizate în programele din Debian. PuteÈ›i găsi drepturile de autor È™i licenÈ›ele pentru fiecare pachet instalat în sistemul dumneavoastră dacă vă uitaÈ›i în fiÈ™ierul /usr/share/doc/nume-pachet/copyright , odată ce aÈ›i instalat un pachet în sistemul dumneavoastră. Pentru mai multe informaÈ›ii legate de licenÈ›e È™i felul în care Debian determină dacă software-ul e îndeajuns de liber pentru a fi inclus în distribuÈ›ia principală, a se vedea Ghidul Debian pentru software-ul liber. Cea mai importantă notă juridică este că acest software vine fără nici un fel de garanÈ›ie. Programatorii care au creat acest software au făcut acest lucru spre beneficiul comunității. Nu se oferă nici o garanÈ›ie legată de potrivirea software-ului cu vreun scop dat. TotuÈ™i, din moment ce software-ul e liber, puteÈ›i să-l modificaÈ›i astfel încât să fie potrivit pentru propriile dumneavoastră nevoi -- È™i să vă bucuraÈ›i de schimbările făcute de alÈ›ii care au extins software-ul în acest mod. â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â” ^[1] Pentru informaÈ›ii legate de modul în care puteÈ›i găsi, despacheta È™i construi pachete binare din pachetele sursă Debian, consultaÈ›i Răspunsurile la întrebările frecvente despre Debian, în secÈ›iunea "Bazele sistemului de gestionare al pachetelor Debian". Cap. 2. CerinÈ›ele sistemului de operare Cuprins 2.1. Componente electronice compatibile (plăci È™i dispozitive) 2.1.1. Arhitecturi compatibile 2.1.2. Tipuri de maÈ™ini zSeries È™i System z 2.1.3. PAV È™i HyperPAV 2.1.4. Procesoare multiple 2.1.5. Plăci de conectare la reÈ›ea 2.1.6. Periferice È™i alte dispozitive 2.2. Medii de instalare 2.2.1. ReÈ›eaua 2.2.2. Discul dur sau solid hdd/ssd 2.2.3. Sistem Un*x sau GNU 2.2.4. Sisteme de stocare acceptate 2.3. CerinÈ›e de memorie È™i spaÈ›iu pe disc Această secÈ›iune conÈ›ine informaÈ›ii despre componentele electronice (plăci È™i dispozitive) de care aveÈ›i nevoie pentru a începe cu Debian. VeÈ›i găsi, de asemenea, trimiteri către informaÈ›ii suplimentare despre componentele electronice compatibile cu GNU È™i Linux. 2.1. Componente electronice compatibile (plăci È™i dispozitive) Debian nu impune cerinÈ›e de componente electronice (plăci È™i dispozitive) dincolo de cerinÈ›ele nucleului Linux sau kFreeBSD È™i ale setului de instrumente GNU. Prin urmare, orice arhitectură sau platformă la care au fost adaptate nucleul Linux sau kFreeBSD, libc, gcc etc. È™i pentru care o adaptare Debian există, poate rula Debian. Vă rugăm să consultaÈ›i paginile de adaptări de la https://www.debian.org/ports/s390/ pentru mai multe detalii despre S/390 sisteme de arhitectură care au fost testate cu Debian GNU/Linux. ÃŽn loc să încerce să descrie toate configuraÈ›iile de componente electronice diferite care sunt compatibile cu S/390, această secÈ›iune conÈ›ine informaÈ›ii generale È™i indicaÈ›ii către unde pot fi găsite informaÈ›ii suplimentare. 2.1.1. Arhitecturi compatibile Debian GNU/Linux 12 funcÈ›ionează pe 9 arhitecturi principale È™i mai multe variante ale fiecărei arhitecturi cunoscute sub numele de "savori". ┌───────────────┬─────────┬────────────────────────────────────────┬──────────┠│ Arhitectura │Denumirea│ Subarhitectura │ Savoare │ │ │în Debian│ │ │ ├───────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────┼──────────┤ │AMD64 È™i Intel │amd64 │ │ │ │64 │ │ │ │ ├───────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────┼──────────┤ │ │ │maÈ™ini x86 implicite │varianta │ │Bazată pe Intel│i386 │ │implicită │ │x86 │ ├────────────────────────────────────────┼──────────┤ │ │ │numai domenii Xen PV │xen │ ├───────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────┼──────────┤ │ARM │armel │Marvell Kirkwood È™i Orion │marvell │ ├───────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────┼──────────┤ │ARM cu │armhf │multiplatformă │armmp │ │componente FPU │ │ │ │ ├───────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────┼──────────┤ │ARM pe 64 de │arm64 │ │ │ │biÈ›i │ │ │ │ ├───────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────┼──────────┤ │ │ │MIPS Malta │5kc-malta │ │MIPS pe 64 de │ ├────────────────────────────────────────┼──────────┤ │biÈ›i │mips64el │Cavium Octeon │octeon │ │(little-endian)│ ├────────────────────────────────────────┼──────────┤ │ │ │Loongson 3 │loongson-3│ ├───────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────┼──────────┤ │ │ │MIPS Malta │4kc-malta │ │MIPS pe 32 de │ ├────────────────────────────────────────┼──────────┤ │biÈ›i │mipsel │Cavium Octeon │octeon │ │(little-endian)│ ├────────────────────────────────────────┼──────────┤ │ │ │Loongson 3 │loongson-3│ ├───────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────┼──────────┤ │Power Systems │ppc64el │maÈ™ini IBM POWER8 sau mai noi │ │ ├───────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────┼──────────┤ │IBM S/390 pe 64│ │IPL de la VM-reader (lectorul de maÈ™ină │ │ │de biÈ›i │s390x │virtuală) È™i DASD (accesul direct la │generic │ │ │ │dispozitivul de stocare) │ │ └───────────────┴─────────┴────────────────────────────────────────┴──────────┘ Acest document acoperă instalarea pentru arhitectura S/390 folosind nucleul Linux. Dacă căutaÈ›i informaÈ›ii despre oricare dintre celelalte arhitecturi compatibile cu Debian, aruncaÈ›i o privire la paginile Adaptările de Debian. 2.1.2. Tipuri de maÈ™ini zSeries È™i System z Tipul minim de procesor z/Architecture necesar este z196. Cele mai recente informaÈ›ii despre suportul IBM Linux pot fi găsite la Linux pe Sistem z® pagină pe developerWorks. 2.1.3. PAV È™i HyperPAV PAV È™i HyperPAV sunt pe deplin compatibile, funcÈ›ia "multipathing" nu este necesară pentru a profita de aceste caracteristici ale sistemului de stocare. AsiguraÈ›i-vă de-a configura dispozitivele în timpul selectării dispozitivelori DASD. Dispozitivele alias nu vor fi oferite nici pentru formatare, partiÈ›ionare sau utilizare directă. 2.1.4. Procesoare multiple Suportul pentru multiprocesoare -- numit È™i multiprocesare simetrică "symmetric multiprocessing" sau SMP -- este disponibil pentru această arhitectură. PrezenÈ›a a mai multor procesoare într-un singur calculator a fost iniÈ›ial doar o caracteristică pentru sistemele de servere de înalt nivel, dar a devenit comună în ultimii ani aproape peste tot odată cu introducerea aÈ™a-numitelor procesoare multi-nucleu "multi-core". Acestea conÈ›in două sau mai multe unități de procesor, numite nuclee "cores", într-un singur cip fizic. Imaginea nucleului standard al Debian 12 a fost compilată cu suport SMP. De asemenea, se poate utiliza fără probleme pe sisteme non-SMP. 2.1.5. Plăci de conectare la reÈ›ea Aproape orice placă de interfață de reÈ›ea (Network Interface Card: NIC) acceptată de nucleul Linux ar trebui să fie acceptată È™i de sistemul de instalare; controlorii ar trebui să fie în mod normal încărcaÈ›i automat. Lista dispozitivelor de reÈ›ea compatibile este: • Canal la canal (Channel to Channel: CTC) È™i conexiune ESCON (reală sau emulată) • OSA-2 Token Ring/Ethernet È™i OSA-Express Fast Ethernet (non-QDIO) • OSA-Express în modul QDIO, HiperSockets È™i Guest-LANs 2.1.6. Periferice È™i alte dispozitive Instalările pachetelor de pe XPRAM È™i bandă magnetică nu sunt acceptate de acest sistem. Toate pachetele pe care doriÈ›i să le instalaÈ›i trebuie să fie disponibile pe un dispozitiv de stocare cu acces direct (Direct-Access Storage Device: DASD) sau prin reÈ›ea folosind NFS, HTTP sau FTP. 2.2. Medii de instalare Această secÈ›iune vă va ajuta să determinaÈ›i ce tipuri diferite de media puteÈ›i utiliza pentru a instala Debian. Există un întreg capitol dedicat media, Cap. 4, ObÈ›inerea unui mediu de instalare a sistemului, care enumeră avantajele È™i dezavantajele fiecărui tip de media. Poate doriÈ›i să reveniÈ›i la această pagină după ce ajungeÈ›i la acea secÈ›iune. 2.2.1. ReÈ›eaua ReÈ›eaua poate fi utilizată în timpul instalării pentru a prelua fiÈ™ierele necesare instalării. Dacă reÈ›eaua este utilizată sau nu depinde de metoda de instalare pe care o alegeÈ›i È™i de răspunsurile dumneavoastră la anumite întrebări care vor fi puse în timpul instalării. Sistemul de instalare acceptă majoritatea tipurilor de conexiuni de reÈ›ea (inclusiv PPPoE, dar nu ISDN sau PPP), fie prin HTTP, fie prin FTP. După finalizarea instalării, vă puteÈ›i configura, de asemenea, sistemul pentru a utiliza ISDN È™i PPP. 2.2.2. Discul dur sau solid hdd/ssd Pornirea sistemului de instalare direct de pe un disc dur sau solid este o altă opÈ›iune pentru multe arhitecturi. Acest lucru va necesita un alt sistem de operare pentru a încărca programul de instalare pe discul respectiv. Această metodă este recomandată numai pentru cazuri speciale când nu este disponibilă nicio altă metodă de instalare. 2.2.3. Sistem Un*x sau GNU Dacă rulaÈ›i un alt sistem asemănător Unix, îl puteÈ›i folosi pentru a instala Debian GNU/Linux fără a utiliza debian-installer descris în restul acestui manual. Acest tip de instalare poate fi util pentru utilizatorii cu componente È™i/sau dispozitive altfel neacceptate sau pe gazde care nu își pot permite timpi de nefuncÈ›ionare. Dacă sunteÈ›i interesat de această tehnică, treceÈ›i la SecÈ›iune D.3, "Instalarea Debian GNU/Linux dintr-un sistem Unix/Linux". Această metodă de instalare este recomandată numai utilizatorilor avansaÈ›i atunci când nu este disponibilă nicio altă metodă de instalare. 2.2.4. Sisteme de stocare acceptate Programul de instalare Debian conÈ›ine un nucleu care este construit pentru a maximiza numărul de sisteme pe care rulează. Sistemele IDE sunt de asemenea acceptate. Orice sistem de stocare acceptat de nucleul Linux este, de asemenea, acceptat de sistemul de pornire. Aceasta înseamnă că DASD-urile FBA È™i ECKD sunt acceptate cu vechiul format de disc Linux (ldl) È™i cu noul format comun de disc S/390 (cdl). 2.3. CerinÈ›e de memorie È™i spaÈ›iu pe disc Trebuie să aveÈ›i cel puÈ›in 44MB de memorie È™i 1160MB de spaÈ›iu pe discul dur/ solid pentru a efectua o instalare normală. ReÈ›ineÈ›i că acestea sunt numere destul de minime. Pentru cifre mai realiste, consultaÈ›i SecÈ›iune 3.4, "ÃŽndeplinirea cerinÈ›elor minime de către componente È™i dispozitive". ÃŽn mod normal, programul de instalare activează automat trucurile de economisire a memoriei pentru a putea rula pe un astfel de sistem cu memorie redusă, dar pe arhitecturile care sunt mai puÈ›in testate este posibil să nu facă acest lucru. Cu toate acestea, poate fi activat manual prin adăugarea parametrului de pornire lowmem=1 sau chiar lowmem=2 (consultaÈ›i, de asemenea, SecÈ›iune 6.3.1.1, "Verificarea memoriei disponibile / modul cantitate redusă de memorie" È™i SecÈ›iune 5.2.1, "Parametrii programului de instalare Debian"). Avertisment Pe arhitectura s390x nivelurile "lowmem" nu au fost testate, aÈ™a că detectarea automată este probabil învechită È™i, astfel, probabil că trebuie să pasaÈ›i parametrul de pornire pentru "lowmem" dacă sistemul dumneavoastră are puÈ›ină memorie. Instalarea pe sisteme cu mai puÈ›ină memorie sau spaÈ›iu pe disc disponibil, este posibilă, dar este recomandată doar utilizatorilor experimentaÈ›i. Cap. 3. ÃŽnainte de a instala Debian GNU/Linux Cuprins 3.1. Prezentare generală a procesului de instalare 3.2. FaceÈ›i o copie de rezervă a datelor existente! 3.3. InformaÈ›ii de care veÈ›i avea nevoie 3.3.1. DocumentaÈ›ie 3.3.2. Găsirea surselor de informaÈ›ii privind componentele È™i dispozitivele 3.3.3. Compatibilitate componente È™i dispozitive 3.3.4. Configurarea reÈ›elei 3.4. ÃŽndeplinirea cerinÈ›elor minime de către componente È™i dispozitive 3.5. Pre-partiÈ›ionare pentru sisteme multi-pornire 3.6. Configurarea componentelor, dispozitivelor È™i a sistemului de operare înainte de instalare 3.6.1. Configurarea BIOS-ului 3.6.2. Instalări native È™i LPAR 3.6.3. Instalare ca invitat VM 3.6.4. Configurarea unui server de instalare Acest capitol tratează pregătirea pentru instalarea Debian chiar înainte de a porni programul de instalare. Aceasta include realizarea de copii de rezervă a datelor, colectarea de informaÈ›ii despre componentele È™i dispozitivele dvs. È™i localizarea oricăror informaÈ›ii necesare. 3.1. Prezentare generală a procesului de instalare ÃŽn primul rând, doar o notă despre reinstalări. Cu Debian, o circumstanță care va necesita o reinstalare completă a sistemului este foarte rară; poate că defecÈ›iunea mecanică a discului dur "hdd" ar fi cazul cel mai frecvent. Multe sisteme de operare obiÈ™nuite pot necesita să fie efectuată o instalare completă atunci când au loc defecÈ›iuni critice sau pentru actualizări la noi versiuni ale sistemului de operare. Chiar dacă nu este necesară o instalare complet nouă, de multe ori programele pe care le utilizaÈ›i trebuie să fie reinstalate pentru a funcÈ›iona corect în noul sistem de operare. Sub Debian GNU/Linux, este mult mai probabil ca sistemul de operare să poată fi reparat în loc de-a fi înlocuit dacă lucrurile merg prost. Actualizările nu necesită niciodată o instalare totală; puteÈ›i oricând să faceÈ›i actualizarea asupra sistemului deja instalat. Iar programele sunt aproape întotdeauna compatibile cu versiunile succesive ale sistemului de operare. Dacă o nouă versiune de program necesită o bibliotecă mai nouă sau un nou program ca dependență, sistemul de gestionare al pachetelor Debian se asigură ca tot software-ul necesar să fie automat identificat È™i instalat. Ideea este că s-a depus mult efort pentru a evita necesitatea reinstalării, aÈ™a că gândiÈ›i-vă la aceasta ca fiind ultima opÈ›iune. Programul de instalare nu este proiectat să reinstaleze peste un sistem existent. Iată "o foaie de parcurs" pentru paÈ™ii pe care îi veÈ›i parcurge în timpul procesului de instalare. 1. FaceÈ›i o copie de rezervă a oricăror date sau documente existente pe discul dur/solid pe care intenÈ›ionaÈ›i să instalaÈ›i sistemul de operare. 2. AdunaÈ›i informaÈ›ii despre calculatorul dumneavoastră È™i orice documentaÈ›ie necesară, înainte de a începe instalarea. 3. CreaÈ›i spaÈ›iu ce poate fi partiÈ›ionat, pentru Debian, pe discul dur/solid pe care intenÈ›ionaÈ›i să efectuaÈ›i instalarea. 4. LocalizaÈ›i È™i/sau descărcaÈ›i programul de instalare È™i orice controlor specializat sau fiÈ™iere firmware de care maÈ™ina dumneavoastră. are nevoie. 5. ConfiguraÈ›i dispozitivele de pornire, cum ar fi CD-uri/DVD-uri/stick-uri USB sau furnizaÈ›i o infrastructură de pornire în reÈ›ea de pe care să poată porni programul de instalare. 6. PorniÈ›i sistemul de instalare. 7. ConfiguraÈ›i o interfață de reÈ›ea. 8. DeschideÈ›i o conexiune ssh către noul sistem. 9. AtaÈ™aÈ›i unul sau mai multe dispozitive de stocare cu acces direct (Direct Access Storage Devices: DASDs). 10. CreaÈ›i È™i montaÈ›i partiÈ›iile pe care Debian va fi instalat. 11. UrmăriÈ›i descărcarea/instalarea/configurarea automată a sistemului de bază. 12. SelectaÈ›i È™i instalaÈ›i software adiÈ›ional. 13. InstalaÈ›i un încărcător de pornire care poate porni Debian GNU/Linux È™i/sau sistemul dumneavoastră. existent. 14. ÃŽncărcaÈ›i pentru prima dată sistemul nou instalat. Dacă aveÈ›i probleme în timpul instalării, cunoaÈ™terea pachetelor implicate în fiecare pas, poate ajuta la rezolvarea problemelor care pot apărea în timpul instalării. Iată actorii principali din această "dramă" numită instalare: Programul de instalare, debian-installer, este tema principală a acestui manual. Detectează componentele È™i dispozitivele È™i încarcă controlorii adecvaÈ›i, foloseÈ™te dhcp-client pentru a configura conexiunea la reÈ›ea, rulează debootstrap pentru a instala pachetele de bază ale sistemului È™i rulează tasksel pentru a vă permite să instalaÈ›i anumite programe suplimentare. MulÈ›i mai mulÈ›i actori joacă roluri mai mici în acest proces, dar debian-installer își încheie sarcina când încărcaÈ›i noul sistem pentru prima dată. Pentru a adapta sistemul la nevoile dumneavoastră, tasksel vă permite să alegeÈ›i pentru a le instala, diverse pachete predefinite de software, cum ar fi un server Web sau un mediu de Birou. O opÈ›iune importantă în timpul instalării este dacă se instalează sau nu un mediu de birou grafic, constând din sistemul X Window È™i unul dintre mediile de birou grafice disponibile. Dacă alegeÈ›i să nu selectaÈ›i sarcina "Mediu de birou ", veÈ›i avea doar un sistem relativ simplu, bazat pe linia de comandă. Instalarea sarcinii pentru mediul de birou este opÈ›ională deoarece, în raport cu un sistem numai în modul text, necesită o cantitate relativ mare de spaÈ›iu pe disc È™i pentru că multe sisteme Debian GNU/Linux sunt servere care nu au nevoie de o interfață grafică cu utilizatorul pentru a-È™i face treaba. 3.2. FaceÈ›i o copie de rezervă a datelor existente! ÃŽnainte de a începe, asiguraÈ›i-vă că faceÈ›i copii de rezervă pentru fiecare fiÈ™ier care se află acum pe sistemul dvs. Dacă aceasta este prima dată când un sistem de operare non-nativ va fi instalat în calculatorul dvs., este foarte probabil că va trebui să re-partiÈ›ionaÈ›i discul pentru a face loc pentru Debian GNU/Linux. De fiecare dată când partiÈ›ionaÈ›i discul, riscaÈ›i să pierdeÈ›i tot ce se află pe disc, indiferent de programul pe care îl utilizaÈ›i pentru a face acest lucru. Programele utilizate în instalarea Debian GNU/Linux sunt destul de fiabile È™i majoritatea au văzut ani de utilizare; dar sunt È™i destul de puternice È™i o miÈ™care falsă poate avea consecinÈ›e nefaste. Chiar È™i după ce aÈ›i făcut copii de rezervă, aveÈ›i grijă È™i gândiÈ›i-vă la răspunsurile È™i acÈ›iunile dvs. Două minute de gândire pot economisi ore de muncă inutilă. Dacă creaÈ›i un sistem de pornire cu mai multe sisteme de operare, asiguraÈ›i-vă că aveÈ›i mediile de distribuÈ›ie ale oricăror alte sisteme de operare existente la îndemână. Chiar dacă în mod normal acest lucru nu este necesar, ar putea exista situaÈ›ii în care vi se poate cere să reinstalaÈ›i încărcătorul de pornire al sistemului de operare pentru a porni sistemul sau, în cel mai rău caz, chiar trebuie să reinstalaÈ›i întregul sistem de operare È™i să restauraÈ›i copia de rezervă făcută anterior. 3.3. InformaÈ›ii de care veÈ›i avea nevoie 3.3.1. DocumentaÈ›ie 3.3.1.1. Manual de instalare Documentul pe care îl citiÈ›i acum, care este versiunea oficială a Ghidului de instalare pentru versiunea bookworm a Debian; disponibil în diverse formate È™i traduceri. 3.3.1.2. DocumentaÈ›ie componente È™i dispozitive ConÈ›ine adesea informaÈ›ii utile despre configurarea sau utilizarea componentelor È™i a dispozitivelor. 3.3.1.3. ReferinÈ›e despre componente È™i dispozitive pentru S/390 DocumentaÈ›ia secvenÈ›ei de pornire specifice S/390, a comenzilor È™i controlorilor de dispozitiv (de exemplu, DASD, XPRAM, Console, OSA, HiperSockets È™i interacÈ›iunea z/VM) • Controlori de dispozitiv, caracteristici È™i comenzi (nucleul Linux versiunea 3.2) Cartea "Redbook IBM" care descrie modul în care Linux poate fi combinat cu z/VM pe zSeries È™i componente S/390. • Linux pentru S/390 Cartea "Redbook IBM" care descrie distribuÈ›iile Linux disponibile pentru mainframe. Nu are niciun capitol despre Debian dar conceptele de bază de instalare sunt aceleaÈ™i în toate distribuÈ›iile bazate pe S/390. • Linux pentru IBM eServer zSeries È™i S/390: DistribuÈ›ii 3.3.2. Găsirea surselor de informaÈ›ii privind componentele È™i dispozitivele ÃŽn multe cazuri, programul de instalare va putea detecta automat le dumneavoastră. Dar, pentru a fi pregătiÈ›i, vă recomandăm să vă familiarizaÈ›i cu acestea înainte de instalare. InformaÈ›iile despre componente È™i dispozitive pot fi culese din următoarele surse: • Manualele care vin cu fiecare componentă È™i dispozitiv. • Ecranele de configurare BIOS/UEFI ale calculatorului. PuteÈ›i vizualiza aceste ecrane când porniÈ›i calculatorul apăsând o combinaÈ›ie de taste. VerificaÈ›i manualul pentru afla combinaÈ›ia. Adesea, este tasta Del sau F2, dar unii producători folosesc alte taste sau combinaÈ›ii de taste. De obicei, la pornirea calculatorului, va apărea un mesaj care indică ce tastă trebuie apăsată pentru a intra în ecranul de configurare. • Carcasele È™i cutiile pentru fiecare componentă È™i dispozitiv. • Comenzi de sistem sau instrumente dintr-un alt sistem de operare, inclusiv cadrele de afiÈ™are managerului de fiÈ™iere. Această sursă este utilă în special pentru informaÈ›ii despre memoria RAM È™i cantitatea de spaÈ›iu din disc. • Administratorul dumneavoastră de sistem sau furnizorul de servicii de Internet. Aceste surse vă pot spune valorile parametrilor de care aveÈ›i nevoie pentru a vă configura reÈ›eaua È™i e-mailul. Tabel 3.1. InformaÈ›ii despre componente È™i dispozitive utile pentru o instalare ┌──────────────────────┬───────────────────────────────────────────────┠│Componente/dispozitive│ InformaÈ›ii de care aÈ›i putea avea nevoie │ ├──────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤ │ │Numărul de dispozitive. │ │DASD ├───────────────────────────────────────────────┤ │ │SpaÈ›iul liber disponibil. │ ├──────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤ │ │Tipul adaptorului. │ │ ├───────────────────────────────────────────────┤ │ReÈ›eaua │Numărul de dispozitive. │ │ ├───────────────────────────────────────────────┤ │ │Numărul adaptorului relativ pentru plăcile OSA.│ └──────────────────────┴───────────────────────────────────────────────┘ 3.3.3. Compatibilitate componente È™i dispozitive Multe produse funcÈ›ionează fără probleme cu Linux. ÃŽn plus, suportul pentru componente È™i dispozitive în Linux se îmbunătățeÈ™te zilnic. Cu toate acestea, Linux încă nu rulează atât de multe tipuri diferite de componente È™i dispozitive ca unele sisteme de operare. Controlorii din Linux, în cele mai multe cazuri, nu sunt scriÈ™i pentru un anumit "produs" sau "marcă" de la un anumit producător, ci pentru o anumită piesă/chipset. Multe produse/mărci aparent diferite se bazează pe aceeaÈ™i schemă electronică; nu este neobiÈ™nuit ca producătorii de cipuri să furnizeze aÈ™a-numitele "proiecte de referință" pentru produse bazate pe cipurile lor, care sunt apoi utilizate de mai mulÈ›i producători diferiÈ›i de dispozitive È™i vândute sub o mulÈ›ime de nume diferite de produse sau mărci. Acest lucru are avantaje È™i dezavantaje. Un avantaj este că un controlor pentru un chipset funcÈ›ionează cu o mulÈ›ime de produse diferite de la diferiÈ›i producători, atâta timp cât produsul lor se bazează pe acelaÈ™i chipset. Dezavantajul este că nu este întotdeauna uÈ™or să vezi ce chipset real este folosit într-un anumit produs/marcă. Din păcate, uneori, producătorii de dispozitive schimbă piesa centrală a produsului lor fără a schimba numele produsului sau cel puÈ›in numărul versiunii produsului, astfel încât, atunci când aveÈ›i două articole cu aceeaÈ™i marcă/nume de produs cumpărate în momente diferite, acestea pot fi uneori bazate pe două produse diferite. chipset-uri È™i, prin urmare, utilizaÈ›i doi controlori diferiÈ›i sau este posibil să nu existe niciun controlor pentru unul dintre ele. Pentru dispozitivele USB È™i plăcile PCI/PCI-Express/ExpressCard, o modalitate bună de a afla pe ce chipset se bazează este să vă uitaÈ›i la ID-urile lor. Toate dispozitivele USB È™i plăcile PCI/PCI-Express/ExpressCard au aÈ™a-numitele ID-uri de "fabricant" È™i "produs", iar combinaÈ›ia acestor două este de obicei aceeaÈ™i pentru orice produs bazat pe acelaÈ™i chipset. ÃŽn sistemele Linux, aceste ID-uri pot fi citite cu comanda lsusb pentru dispozitivele USB È™i cu comanda lspci -nn pentru plăcille PCI/PCI-Express/ ExpressCard. ID-urile fabricantului È™i ale produsului sunt de obicei date sub formă de două numere hexazecimale, separate prin două puncte, cum ar fi " 1d6b:0001". Un exemplu pentru ieÈ™irea comenzii lsusb: "Bus 001 Device 001: ID 1d6b:0002 Linux Foundation 2.0 root hub", în care 1d6b este ID-ul fabricantului È™i 0002 este ID-ul produsului. Un exemplu pentru ieÈ™irea comenzii lspci -nn pentru o placă Ethernet: "03:00.0 Ethernet controller [0200]: Realtek Semiconductor Co., Ltd. RTL8111/8168B PCI Express Gigabit Ethernet controller [10ec:8168] (rev 06)". ID-urile sunt date în parantezele drepte din dreapta, adică aici 10ec este ID-ul fabricantului È™i 8168 este ID-ul produsului. Ca un alt exemplu, o placă grafică ar putea oferi următoarea ieÈ™ire: "04:00.0 VGA compatible controller [0300]: Advanced Micro Devices [AMD] nee ATI RV710 [Radeon HD 4350] [1002:954f]". ÃŽn sistemele Windows, ID-urile unui dispozitiv pot fi găsite în administratorul de dispozitive Windows în fila "detalii", unde ID-ul fabricantului este prefixat cu VEN_ È™i ID-ul produsului este prefixat cu DEV_. ÃŽn sistemele Windows 7, trebuie să selectaÈ›i proprietatea "Hardware IDs" din fila de detalii a managerului de dispozitive pentru a vedea de fapt ID-urile, deoarece acestea nu sunt afiÈ™ate implicit. O căutare în Internet cu ID-ul fabricantului/produsului, "Linux" È™i "controlor (driver)" ca termeni de căutare, oferă deseori informaÈ›ii privind starea suportului controlorului pentru un anumit chipset. Dacă o căutare pentru ID-ul fabricantului/produsului nu dă rezultate utilizabile, o căutare a numelor de cod ale cipului, care sunt adesea furnizate de comenzile «lsusb» È™i «lspci» (" RTL8111"/"RTL8168B" în exemplul plăcii de reÈ›ea È™i "RV710" în exemplul plăcii grafice), poate ajuta. 3.3.3.1. Testarea compatibilității componentelor È™i dispozitivelor cu un sistem "Live" Debian GNU/Linux este disponibil È™i ca aÈ™a-numit "sistem "live" (rulează "pe viu" fără necesitatea de-a fi instalat)" pentru anumite arhitecturi. Un sistem "live" este un sistem preconfigurat, gata de utilizare, într-un format comprimat, care poate fi pornit È™i utilizat de pe un mediu de citire, cum ar fi un CD sau DVD. Folosirea lui în mod implicit nu creează nicio modificare permanentă pe calculator. PuteÈ›i modifica configurările utilizatorului È™i puteÈ›i instala programe suplimentare din sistemul "live", dar toate acestea se întâmplă doar în memoria RAM a calculatorului, adică dacă opriÈ›i calculatorul È™i porniÈ›i din nou sistemul "live", totul este reiniÈ›iat la valorile implicite. Dacă vreÈ›i să vedeÈ›i dacă componentele È™i dispozitivele ce le aveÈ›i au suport în Debian GNU/Linux, cel mai simplu mod este să rulaÈ›i un sistem Debian "live" pe acel calculator, È™i încercaÈ›i-l. Există câteva limitări în utilizarea unui sistem "live". Prima este că, deoarece toate modificările pe care le faceÈ›i în cadrul sistemului "live" trebuie să fie păstrate în memoria RAM a calculatorului dvs., aceasta funcÈ›ionează numai pe sistemele cu suficientă memorie RAM pentru a face acest lucru, astfel încât instalarea de pachete software mari, suplimentare poate eÈ™ua din cauza constrângerilor de memorie. O altă limitare în ceea ce priveÈ™te testarea compatibilității componentelor È™i dispozitivelor este că sistemul "live" oficial al Debian GNU/Linux conÈ›ine doar componente libere, adică nu sunt incluse fiÈ™iere de firmware care nu sunt libere. Desigur, astfel de pachete non-libere "non-free" pot fi instalate manual în sistem, dar nu există o detectare automată a fiÈ™ierelor firmware necesare, cum ar fi în debian-installer, aÈ™a că instalarea componentelor non-libere trebuie făcută manual dacă este necesar. InformaÈ›ii despre variantele disponibile ale imaginilor "live" de Debian pot fi găsite în pagina web "Debian Live Images". 3.3.4. Configurarea reÈ›elei Dacă calculatorul dumneavoastră este conectat la o reÈ›ea fixă (adică o conexiune Ethernet sau echivalentă, nu o conexiune dialup/PPP) care este administrată de altcineva, va trebui să întrebaÈ›i administratorul de sistem al reÈ›elei dumneavoastre pentru aceste informaÈ›ii: • Numele calculatorului în reÈ›ea (s-ar putea să puteÈ›i decide acest lucru pe cont propriu). • Numele său de domeniu. • Adresa IP a calculatorului. • Masca de reÈ›ea de utilizat. • Adresa IP a pasarelei (numită È™i "poartă de acces") implicite prin care se face direcÈ›ionarea traficului de date, dacă reÈ›eaua dumneavoastră are o pasarelă. • Sistemul din reÈ›eaua dvs. pe care ar trebui să-l utilizaÈ›i ca server de nume de domenii ("Domain Name Service": DNS). Dacă reÈ›eaua la care sunteÈ›i conectat foloseÈ™te protocolul de configurare dinamică a gazdei ("Dynamic Host Configuration Protocol": DHCP) pentru configurarea parametrilor de reÈ›ea, nu aveÈ›i nevoie de aceste informaÈ›ii deoarece serverul DHCP le va furniza direct calculatorului dumneavoastră în timpul procesului de instalare. Dacă aveÈ›i acces la Internet prin DSL sau modem prin cablu (adică printr-o reÈ›ea de televiziune prin cablu) È™i aveÈ›i un router (deseori furnizat preconfigurat de furnizorul dumneavoastră de telefon sau catv) care se ocupă de conectivitatea la reÈ›ea, serverul DHCP este de obicei disponibil în mod implicit. 3.4. ÃŽndeplinirea cerinÈ›elor minime de către componente È™i dispozitive După ce aÈ›i adunat informaÈ›ii despre componentele È™i dispozitivele calculatorului, verificaÈ›i dacă acestea vă vor permite să faceÈ›i tipul de instalare pe care doriÈ›i să-l faceÈ›i. Tabel 3.2. CerinÈ›e minime de sistem recomandate ┌───────────────────────┬─────────────────┬──────────────────────┬────────────┠│ Tip de instalare │ memorie RAM │ memorie RAM │ Disc dur/ │ │ │ (minimă) │ (recomandată) │ solid │ ├───────────────────────┼─────────────────┼──────────────────────┼────────────┤ │Fără mediu grafic de │256 MegaocteÈ›i │512 MegaocteÈ›i │4 GigaocteÈ›i│ │birou │ │ │ │ └───────────────────────┴─────────────────┴──────────────────────┴────────────┘ Valorile minime presupun că spaÈ›iul de memorie de interschimb "swap" va fi activat È™i este utilizată o imagine non-liveCD. Valoarea "Fără mediu grafic de birou" presupune că este utilizat programul de instalare non-grafic (bazat pe text). CerinÈ›ele minime reale de memorie sunt mult mai mici decât cele enumerate în acest tabel. Cu spaÈ›iul de memorie de interschimb "swap" activat, este posibil să instalaÈ›i Debian cu doar 32MB de memorie RAM. AcelaÈ™i lucru este valabil È™i pentru cerinÈ›ele de spaÈ›iu pe disc, mai ales dacă alegeÈ›i ce aplicaÈ›ii să instalaÈ›i; consultaÈ›i SecÈ›iune D.2, "SpaÈ›iu pe disc necesar pentru sarcini" pentru informaÈ›ii suplimentare despre cerinÈ›ele de spaÈ›iu pe disc. Este practic imposibil să se ofere cerinÈ›e generale de memorie sau spaÈ›iu pe disc pentru instalările de server, deoarece acestea depind foarte mult de domeniul pentru care urmează să fie utilizat serverul (web, imprimare, difuzare conÈ›inut multimedia, partajare fiÈ™iere, etc). ReÈ›ineÈ›i că aceste dimensiuni nu includ toate celelalte lucruri care se găsesc de obicei, cum ar fi fiÈ™ierele utilizatorului, corespondenÈ›a È™i datele. Cel mai bine este întotdeauna să fii generos atunci când iei în considerare spaÈ›iul pentru propriile fiÈ™iere È™i date. SpaÈ›iul pe disc necesar pentru buna funcÈ›ionare a sistemului Debian GNU/Linux în sine este luat în considerare în aceste cerinÈ›e de sistem recomandate. ÃŽn special, partiÈ›ia /var conÈ›ine o mulÈ›ime de informaÈ›ii de stare specifice pentru Debian pe lângă conÈ›inutul său obiÈ™nuit, cum ar fi fiÈ™ierele jurnal. FiÈ™ierele dpkg (cu informaÈ›ii despre toate pachetele instalate) pot consuma cu uÈ™urință 40 MB. De asemenea, apt pune pachetele descărcate aici înainte de a fi instalate. De obicei, ar trebui să alocaÈ›i cel puÈ›in 200 MB pentru /var È™i mult mai mult dacă instalaÈ›i un mediu grafic de birou. 3.5. Pre-partiÈ›ionare pentru sisteme multi-pornire PartiÈ›ionarea discului se referă pur È™i simplu la acÈ›iunea de a împărÈ›i discul în secÈ›iuni. Fiecare secÈ›iune este apoi independentă de celelalte. Este aproximativ echivalent cu ridicarea pereÈ›ilor în interiorul unei case; dacă adăugaÈ›i mobilier într-o cameră, această acÈ›iune nu afectează nicio altă cameră. Ori de câte ori această secÈ›iune se referă la "discuri", ar trebui să traduceÈ›i acest lucru într-un mini-disc DASD sau VM în lumea S/390. De asemenea, o maÈ™ină înseamnă un invitat LPAR sau VM în acest caz. Dacă aveÈ›i deja un sistem de operare pe sistemul dvs. (VM, z/OS, OS/390, ...) care utilizează întregul disc È™i doriÈ›i să adăugaÈ›i Debian pe acelaÈ™i disc, va trebui să-l reîmpărÈ›iÈ›i. Debian necesită propriile sale partiÈ›ii pe disc. Nu poate fi instalat pe partiÈ›iile Windows sau Mac OS X. Este posibil să poată partaja unele partiÈ›ii cu alte sisteme Unix, dar acest lucru nu este acoperit aici. Cel puÈ›in veÈ›i avea nevoie de o partiÈ›ie dedicată pentru sistemul de fiÈ™iere rădăcină al Debian. PuteÈ›i găsi informaÈ›ii despre configurarea curentă a partiÈ›iei utilizând un instrument de partiÈ›ionare pentru sistemul dvs. de operare actual, cum ar fi VM diskmap. Instrumentele de partiÈ›ionare oferă întotdeauna o modalitate de a afiÈ™a partiÈ›iile existente fără a face modificări. ÃŽn general, modificarea unei partiÈ›ii cu un sistem de fiÈ™iere deja pe ea va distruge orice informaÈ›ie de acolo. Prin urmare, ar trebui să faceÈ›i întotdeauna copii de rezervă înainte de a face orice repartiÈ›ionare. Folosind analogia casei, probabil că aÈ›i dori să mutaÈ›i toată mobila în drum înainte de a muta un perete sau riscaÈ›i s-o distrugeÈ›i. Multe sisteme de operare moderne oferă posibilitatea de a muta È™i redimensiona anumite partiÈ›ii existente fără a le distruge conÈ›inutul. Acest lucru permite crearea de spaÈ›iu pentru partiÈ›ii suplimentare fără a pierde datele existente. Chiar dacă acest lucru funcÈ›ionează destul de bine în majoritatea cazurilor, efectuarea de modificări în partiÈ›ionarea unui disc este o acÈ›iune în mod inerent periculoasă È™i ar trebui făcută numai după ce aÈ›i făcut o copie de rezervă completă a tuturor datelor. 3.6. Configurarea componentelor, dispozitivelor È™i a sistemului de operare înainte de instalare Această secÈ›iune preinstalare, vă va ghida în configurarea componentelor È™i a dispozitivelor, dacă este cazul, pe care va trebui să o faceÈ›i înainte de a instala Debian. ÃŽn general, aceasta implică verificarea È™i, eventual, modificarea configurărilor microcodului BIOS/UEFI din sistem pentru sistemul dumneavoastră. "BIOS/UEFI" sau "microcodul sistemului (system firmware)" este software-ul de bază folosit de componente; este invocat cel mai critic în timpul procesului de pornire (după acÈ›ionarea butonului de alimentare cu energie). 3.6.1. Configurarea BIOS-ului Pentru a instala Debian GNU/Linux pe un S/390 sau maÈ™ină zSeries trebuie mai întâi să porniÈ›i un nucleu în sistem. Mecanismul de pornire al acestei platforme este în mod inerent diferit de celelalte, în special de cel al sistemelor de tip PC, È™i veÈ›i observa o mare diferență în timp ce lucraÈ›i cu această platformă: de cele mai multe ori (dacă nu toate) veÈ›i lucra de la distanță, cu ajutorul unor programe de sesiune client, cum ar fi telnet sau un browser. Acest lucru se datorează acesteei arhitecturi speciale de sistem în care consola 3215/3270 este bazată pe linii în loc de caractere. Linux pe această platformă rulează fie nativ pe maÈ™ina goală, într-o aÈ™a-numită partiÈ›ie logică ("Logical Partition": LPAR), fie într-o maÈ™ină virtuală furnizată de sistemul VM. Suportul de pornire diferă în funcÈ›ie de modul de rulare. De exemplu, puteÈ›i utiliza cititorul de carduri virtuale al unei maÈ™ini virtuale sau puteÈ›i porni din consola de administrare a componentelor È™i dispozitivelor ("Hardware Management Console": HMC) a unei LPAR dacă HMC È™i această opÈ›iune sunt disponibile pentru dvs. ÃŽnainte de a efectua efectiv o instalare, trebuie să treceÈ›i peste câțiva paÈ™i de proiectare È™i pregătire. IBM a pus la dispoziÈ›ie documentaÈ›ie despre întregul proces; de exemplu cum să pregătiÈ›i un mediu de instalare È™i cum să porniÈ›i de fapt de pe acel mediu. Dublarea acestor informaÈ›ii aici nu este nici posibilă, nici necesară. TotuÈ™i, vom descrie aici ce fel de date specifice pentru Debian sunt necesare È™i unde să le găsiÈ›i. Folosind ambele surse de informaÈ›ii, trebuie să vă pregătiÈ›i maÈ™ina È™i mediul de instalare înainte de a putea efectua o pornire de pe acesta. Când vedeÈ›i mesajul de bun venit în sesiunea dvs. client, reveniÈ›i la acest document pentru a parcurge paÈ™ii specifici de instalare pentru Debian. 3.6.2. Instalări native È™i LPAR ConsultaÈ›i capitolul 5 din Redbook Linux pentru S/390 È™i capitolul 3.2 din Redbook Linux pentru IBM eServer zSeries È™i S/390: DistribuÈ›ii despre cum să creaÈ›i o partiÈ›ie logică ("Logical Partition": LPAR) pentru Linux. 3.6.3. Instalare ca invitat VM ConsultaÈ›i capitolul 6 din Redbook Linux pentru S/390 È™i capitolul 3.1 din Redbook Linux pentru IBM eServer zSeries È™i S/390: DistribuÈ›ii despre cum să creaÈ›i un invitat VM pentru rularea Linux. Trebuie să copiaÈ›i toate fiÈ™ierele din subdirectorul generic pe discul CMS. AsiguraÈ›i-vă că transferaÈ›i kernel.debian È™i initrd.debian în modul binar cu o lungime fixă de 80 de caractere (prin specificarea BINARY È™i >LOCSITE FIX 80 în clientul dvs. FTP). parmfile.debian poate fi în format ASCII sau EBCDIC. Un exemplu de script debian.exec, care va introduce fiÈ™ierele în ordinea corectă, este inclus împreună cu imaginile. 3.6.4. Configurarea unui server de instalare Dacă nu aveÈ›i o conexiune la Internet (fie direct, fie prin intermediul unui proxy web), trebuie să creaÈ›i un server de instalare local care poate fi accesat de pe S/390. Acest server păstrează toate pachetele pe care doriÈ›i să le instalaÈ›i È™i trebuie să le facă disponibile folosind NFS, HTTP sau FTP. Serverul de instalare trebuie să copieze structura exactă a directoarelor din orice oglindă Debian GNU/Linux, dar sunt necesare numai fiÈ™ierele S/390 È™i cele independente de arhitectură. De asemenea, puteÈ›i copia conÈ›inutul tuturor imaginilor de instalare într-un astfel de arbore de directoare. Cap. 4. ObÈ›inerea unui mediu de instalare a sistemului Cuprins 4.1. Imagini oficiale de instalare pentru Debian GNU/Linux 4.2. Descărcarea fiÈ™ierelor din oglinzile Debian 4.2.1. Unde găsiÈ›i fiÈ™ierele de instalare 4.3. Instalare automată 4.3.1. Instalare automată folosind programul de instalare Debian 4.4. Verificarea integrității fiÈ™ierelor de instalare 4.1. Imagini oficiale de instalare pentru Debian GNU/Linux De departe cel mai simplu mod de a instala Debian GNU/Linux este dintr-un set de imagini oficiale de instalare Debian. PuteÈ›i cumpăra un set de CD-uri/ DVD-uri de la un furnizor (consultaÈ›i pagina vânzătorilor de CD-uri). De asemenea, puteÈ›i descărca imaginile de instalare dintr-o oglindă Debian È™i vă puteÈ›i crea propriul set, dacă aveÈ›i o conexiune rapidă la reÈ›ea È™i un program de inscripÈ›ionare CD/DVD (consultaÈ›i pagina CD/DVD Debian È™i Răspunsuri la întrebările frecvente despre CD/DVD Debian pentru instrucÈ›iuni detaliate). Dacă aveÈ›i astfel de medii optice de instalare È™i sunt capabile să pornească pe maÈ™ina dvs., puteÈ›i sări direct la Cap. 5, Pornirea sistemului de instalare. S-a depus mult efort pentru a se asigura că fiÈ™ierele cele mai utilizate sunt pe prima imagine CD È™i DVD, astfel încât o instalare bazică de un mediu grafic de birou se poate face doar cu primul DVD sau - într-o măsură limitată - chiar È™i doar cu prima imagine pe CD. Deoarece CD-urile au o capacitate destul de limitată în raport cu standardele actuale, nu toate mediile grafice de birou sunt instalabile doar cu primul CD; pentru unele medii de birou, o instalare pe CD necesită fie conectivitate la reÈ›ea în timpul instalării pentru a descărca fiÈ™ierele rămase, fie CD-uri suplimentare. De asemenea, reÈ›ineÈ›i: dacă mediul de instalare pe care îl utilizaÈ›i nu conÈ›ine unele pachete de care aveÈ›i nevoie, puteÈ›i oricând să instalaÈ›i acele pachete ulterior din noul sistem Debian care rulează (după ce instalarea s-a terminat). Dacă trebuie să È™tiÈ›i pe ce imagine de instalare puteÈ›i să găsiÈ›i un anumit pachet, vizitaÈ›i https://cdimage-search.debian.org/. Dacă maÈ™ina dvs. nu acceptă pornirea de pe suporturi optice, dar aveÈ›i un set de CD/DVD, puteÈ›i utiliza o strategie alternativă cum ar fi un cititor de MV (VM reader), sau încărcarea manuală a nucleului de pe disc pentru a iniÈ›ia pornirea programului de instalare a sistemului. FiÈ™ierele de care aveÈ›i nevoie pentru pornirea prin alte mijloace sunt È™i ele pe disc; organizarea arhivei Debian din reÈ›ea È™i organizarea dosarelor de pe disc sunt identice. Deci, când căile fiÈ™ierelor din arhivă sunt indicate mai jos pentru anumite fiÈ™iere de care aveÈ›i nevoie pentru pornire, căutaÈ›i acele fiÈ™iere în aceleaÈ™i directoare È™i subdirectoare pe mediul de instalare. Odată ce programul de instalare este pornit, acesta va putea obÈ›ine toate celelalte fiÈ™iere de care are nevoie de pe disc. Dacă nu aveÈ›i un set de medii de instalare, va trebui să descărcaÈ›i fiÈ™ierele sistemului de instalare È™i să le plasaÈ›i pe minidiscul MV astfel încât acestea să poată fi folosite pentru a porni programul de instalare . 4.2. Descărcarea fiÈ™ierelor din oglinzile Debian Pentru a găsi cea mai apropiată (È™i, prin urmare, probabil cea mai rapidă) oglindă, consultaÈ›i lista de oglinzi Debian. 4.2.1. Unde găsiÈ›i fiÈ™ierele de instalare Diverse fiÈ™iere de instalare pot fi găsite pe fiecare oglindă Debian în directorul debian/dists/bookworm/main/installer-s390x/current/images/ -- fiÈ™ierul MANIFEST listează fiecare imagine È™i scopul acesteia. 4.3. Instalare automată Pentru instalarea pe mai multe calculatoare este posibil să se facă instalări complet automate. Pachetele Debian destinate acestui lucru includ fai-quickstart (care poate folosi un server de instalare) È™i programul de instalare Debian însuÈ™i. AruncaÈ›i o privire la pagina oficială a programului "Instalare complet automată" ("Fully Automatic Installation": FAI) pentru informaÈ›ii detaliate. 4.3.1. Instalare automată folosind programul de instalare Debian Programul de instalare Debian acceptă automatizarea instalărilor prin fiÈ™iere de preconfigurare. Un fiÈ™ier de preconfigurare poate fi încărcat din reÈ›ea sau de pe un mediu amovibil È™i utilizat pentru a completa răspunsurile la întrebările adresate în timpul procesului de instalare. DocumentaÈ›ia completă despre preconfigurare, inclusiv un exemplu de lucru pe care îl puteÈ›i edita, se află în Anexa B, Automatizarea instalării folosind preconfigurarea. 4.4. Verificarea integrității fiÈ™ierelor de instalare PuteÈ›i verifica integritatea fiÈ™ierelor descărcate folosind sumele de control furnizate în fiÈ™ierele SHA256SUMS sau SHA512SUMS din oglinzile Debian. Le puteÈ›i găsi în aceleaÈ™i locuri ca È™i imaginile de instalare în sine. VizitaÈ›i următoarele locaÈ›ii: • fiÈ™iere de sumă de control pentru imaginile CD, • fiÈ™iere de sumă de control pentru imaginile DVD, • fiÈ™iere de sumă de control pentru alte fiÈ™iere de instalare. Pentru a calcula suma de control a unui fiÈ™ier de instalare descărcat, utilizaÈ›i: sha256sum filename.iso respectiv: sha512sum filename.iso È™i apoi comparaÈ›i suma de control afiÈ™ată cu cea corespunzătoare din fiÈ™ierul SHA256SUMS respectiv SHA512SUMS. Răspunsuri la întrebările frecvente despre CD-ul Debian are mai multe informaÈ›ii utile despre acest subiect (cum ar fi scriptul check_debian_iso, pentru a semi-automatiza procedura de mai sus), precum È™i instrucÈ›iuni despre cum să verificaÈ›i integritatea fiÈ™ierelor sumelor de control însăși . Cap. 5. Pornirea sistemului de instalare Cuprins 5.1. Pornirea programului de instalare pe S/390 5.1.1. Limitări ale S/390 5.1.2. Parametrii de pornire pentru S/390 5.2. Parametrii de pornire 5.2.1. Parametrii programului de instalare Debian 5.2.2. Utilizarea parametrilor de pornire pentru a răspunde la întrebări 5.2.3. Transmiterea de parametri către modulele nucleului 5.2.4. Punerea modulelor nucleului în lista neagră 5.3. Rezolvarea problemelor din procesul de instalare 5.3.1. Configurarea pornirii 5.3.2. Interpretarea mesajelor de pornire a nucleului 5.3.3. Raportarea problemelor de instalare 5.3.4. Trimiterea rapoartelor de instalare 5.1. Pornirea programului de instalare pe S/390 5.1.1. Limitări ale S/390 Pentru a rula sistemul de instalare este nevoie de o configurare de reÈ›ea funcÈ›ională È™i o sesiune ssh pe S/390. Procesul de pornire începe cu o configurare a reÈ›elei care vă solicită mai mulÈ›i parametri de reÈ›ea. Dacă configurarea are succes, vă veÈ›i autentifica în sistem pornind o sesiune ssh care va lansa sistemul de instalare standard. 5.1.2. Parametrii de pornire pentru S/390 Pe S/390, puteÈ›i adăuga parametrii de pornire în fiÈ™ierul "parm". Acest fiÈ™ier poate fi în format ASCII sau EBCDIC. Trebuie să aibă lățime fixă, cu 80 de caractere pe linie. Un exemplu de fiÈ™ier "parm" parmfile.debian este furnizat împreună cu imaginile de instalare. Dacă un parametru este prea lung pentru a se încadra în limita de 80 de caractere, acesta poate fi continuat pur È™i simplu în prima coloană a rândului următor. Toate liniile sunt concatenate fără spaÈ›ii atunci când sunt pasate nucleului. Dacă porniÈ›i programul de instalare dintr-o partiÈ›ie logică (LPAR) sau o maÈ™ină virtuală (VM) unde sunt vizibile o mulÈ›ime de dispozitive, puteÈ›i solicita nucleului să restricÈ›ioneze lista la un set fix de dispozitive. Acest lucru este recomandat pentru procesul de pornire al programului de instalare dacă sunt vizibile o mulÈ›ime de discuri, cel mai probabil în modul LPAR. OpÈ›iunea " cio_ignore" acceptă atât o listă neagră (pentru a interzice doar câteva dispozitive) cât È™i o listă albă (pentru a permite numai anumite dispozitive): # blacklist: just ignore the two devices 300 and 301 # --- lista neagră: ignoră doar cele două dispozitive 300 È™i 301 --- cio_ignore=0.0.0300-0.0.0301 # --- lista albă: ignoră totul, cu excepÈ›ia 1150, FD00, FD01 È™i FD02 --- cio_ignore=all,!0.0.1150,!0.0.fd00-0.0.fd02 Vă rugăm să reÈ›ineÈ›i că cifrele hexazecimale ale tuturor numerelor de dispozitive trebuie specificate în minuscule. ÃŽn plus, dacă se foloseÈ™te acest parametru de pornire, toate dispozitivele trebuie listate: aceasta include cel puÈ›in discurile, dispozitivele de reÈ›ea È™i consola. Pentru a fi luată în considerare în timpul procesului de pornire al programului de instalare, opÈ›iunea de mai sus trebuie adăugată la fiÈ™ierul parmfile.debian. 5.2. Parametrii de pornire Parametrii de pornire sunt parametrii nucleului Linux care sunt în general utilizaÈ›i pentru a vă asigura că perifericele sunt tratate corect. ÃŽn cea mai mare parte, nucleul poate detecta automat informaÈ›ii despre perifericele dvs. Cu toate acestea, în unele cazuri va trebui să ajutaÈ›i puÈ›in nucleul :). Dacă este prima dată când porniÈ›i sistemul, încercaÈ›i parametrii de pornire impliciÈ›i (adică nu încercaÈ›i să definiÈ›i parametrii) È™i vedeÈ›i dacă funcÈ›ionează corect. Probabil că aÈ™a va fi. Dacă nu, puteÈ›i reporni mai târziu È™i să căutaÈ›i orice parametri speciali care informează sistemul despre dispozitivele dumneavoastră. InformaÈ›ii despre mulÈ›i parametri de pornire pot fi găsite în pagina Linux BootPrompt HOWTO, inclusiv sfaturi pentru dispozitive mai puÈ›in comune Această secÈ›iune conÈ›ine doar o schiță a parametrilor cei mai importanÈ›i. Câteva probleme comune sunt incluse mai jos în SecÈ›iune 5.3, "Rezolvarea problemelor din procesul de instalare". 5.2.1. Parametrii programului de instalare Debian Sistemul de instalare recunoaÈ™te câțiva parametri de pornire suplimentari^[2] care poate fi util. O serie de parametri au o "formă scurtă" care ajută la evitarea limitărilor opÈ›iunilor din linia de comandă a nucleului È™i facilitează introducerea parametrilor. Dacă un parametru are o formă scurtă, acesta va fi listat între paranteze în spatele formei lungi (normale). Exemplele din acest manual vor folosi în mod normal È™i forma scurtă. debconf/priority (priority) Acest parametru este folosit pentru a declara nivelul de prioritate de la care sunt afiÈ™ate mesajele. Instalarea implicită foloseÈ™te priority=high. Aceasta înseamnă că sunt afiÈ™ate atât mesajele cu prioritate ridicată, cât È™i cele cu prioritate critică, dar mesajele cu prioritate medie È™i scăzută sunt omise. Dacă se întâlnesc probleme, programul de instalare ajustează prioritatea după cum este necesar. Dacă adăugaÈ›i priority=medium ca parametru de pornire, vi se va afiÈ™a meniul de instalare È™i veÈ›i obÈ›ine mai mult control asupra instalării. Când se utilizează priority=low, toate mesajele sunt afiÈ™ate (aceasta este echivalentă cu metoda de pornire expert). Cu priority=critical, sistemul de instalare va afiÈ™a numai mesaje critice È™i va încerca să facă ceea ce trebuie fără "gălăgie". DEBIAN_FRONTEND Acest parametru de pornire controlează tipul de interfață de utilizator utilizată pentru programul de instalare. Setările curente posibile ale parametrilor sunt: â–¡ DEBIAN_FRONTEND=noninteractive â–¡ DEBIAN_FRONTEND=text â–¡ DEBIAN_FRONTEND=newt â–¡ DEBIAN_FRONTEND=gtk InterfaÈ›a implicită este DEBIAN_FRONTEND=newt. DEBIAN_FRONTEND=newt. DEBIAN_FRONTEND=text poate fi de preferat pentru instalările în consolă serială. Unele tipuri specializate de medii de instalare pot oferi doar o selecÈ›ie limitată de interfeÈ›e, dar interfeÈ›ele newt È™i text sunt disponibile pe majoritatea mediilor de instalare implicite. Pe arhitecturile care îl acceptă, programul de instalare cu interfață grafică foloseÈ™te interfaÈ›a gtk. BOOT_DEBUG Stabilirea acestui parametru de pornire la 2 va face ca procesul de pornire al programului de instalare să fie înregistrat în jurnal. Setarea lui la 3 face ca shell-urile de depanare să fie disponibile în punctele strategice ale procesului de pornire (ieÈ™iÈ›i din shell pentru a continua procesul de pornire). BOOT_DEBUG=0 Aceasta este valoarea implicită. BOOT_DEBUG=1 Mai detaliat decât de obicei. BOOT_DEBUG=2 O mulÈ›ime de informaÈ›ii de depanare. BOOT_DEBUG=3 Shell-urile sunt rulate în diferite puncte ale procesului de pornire pentru a permite depanarea detaliată. IeÈ™iÈ›i din shell pentru a continua încărcarea. log_host, log_port Determină ca programul de instalare să trimită mesaje de jurnal către un jurnal de sistem la distanță pe gazda È™i portul specificate, precum È™i către un fiÈ™ier local. Dacă nu este specificat, portul este implicit la portul syslog standard 514. lowmem - «memorie redusă» Poate fi folosit pentru a forÈ›a programul de instalare la un nivel de memorie scăzut (lowmem) mai mare decât cel pe care îl stabileÈ™te implicit programul de instalare, pe baza memoriei disponibile. Valorile posibile sunt 1 È™i 2. ConsultaÈ›i È™i SecÈ›iune 6.3.1.1, "Verificarea memoriei disponibile / modul cantitate redusă de memorie". noshell ÃŽmpiedică programul de instalare să ofere shell-uri interactive pe tty2 È™i tty3. Util pentru instalaÈ›iile nesupravegheate unde securitatea fizică este limitată. debian-installer/framebuffer (fb) Unele arhitecturi folosesc framebuffer-ul nucleului pentru a oferi instalarea într-o serie de limbi. Dacă framebuffer provoacă o problemă în sistemul dumneavoastră, puteÈ›i dezactiva caracteristica utilizând parametrul fb=false. Simptomele problemei sunt mesaje de eroare despre bterm sau bogl, un ecran gol sau o blocare în câteva minute după pornirea instalării. netcfg/disable_autoconfig ÃŽn mod implicit, debian-installer testează automat configurarea reÈ›elei prin autoconfigurare IPv6 È™i DHCP. Dacă testarea reuÈ™eÈ™te, nu veÈ›i avea È™ansa să revizuiÈ›i È™i să modificaÈ›i configurările obÈ›inute. PuteÈ›i ajunge la configurarea manuală a reÈ›elei numai în cazul în care configurarea automată eÈ™uează. Dacă aveÈ›i un router IPv6 sau un server DHCP în reÈ›eaua locală, dar doriÈ›i să le evitaÈ›i deoarece, de exemplu dau răspunsuri greÈ™ite, puteÈ›i folosi parametrul netcfg/disable_autoconfig=true pentru a preveni orice configurare automată a reÈ›elei (nici v4, nici v6) È™i pentru a introduce informaÈ›iile manual. hw-detect/start_pcmcia StabiliÈ›i la false pentru a preveni pornirea serviciilor PCMCIA, dacă acest lucru cauzează probleme. Unele laptop-uri sunt bine cunoscute pentru acest comportament greÈ™it. preseed/url (url) SpecificaÈ›i adresa URL a unui fiÈ™ier de preconfigurare pentru descărcare È™i utilizare pentru automatizarea instalării. ConsultaÈ›i SecÈ›iune 4.3, "Instalare automată". preseed/file (file) SpecificaÈ›i calea către un fiÈ™ier de preconfigurare de încărcat pentru automatizarea instalării. ConsultaÈ›i SecÈ›iune 4.3, "Instalare automată". preseed/interactive StabiliÈ›i la true pentru a afiÈ™a întrebări chiar dacă au fost preconfigurate. Poate fi util pentru testarea sau depanarea unui fiÈ™ier de preconfigurare. ReÈ›ineÈ›i că acest lucru nu va avea niciun efect asupra parametrilor care sunt trecuÈ›i ca parametri de pornire, dar pentru aceÈ™tia se poate folosi o sintaxă specială. ConsultaÈ›i SecÈ›iune B.5.2, "Utilizarea preconfigurării pentru a modifica valorile implicite" pentru detalii. auto-install/enable (auto) ÃŽntârzie întrebările care sunt puse în mod normal înainte de preconfigurare până după ce reÈ›eaua este configurată. ConsultaÈ›i SecÈ›iune B.2.3, "Modul auto" pentru detalii despre utilizarea acestuia pentru a automatiza instalările. finish-install/keep-consoles ÃŽn timpul instalărilor de la consola serială sau de administrare, consolele virtuale obiÈ™nuite (de la VT1 la VT6) sunt dezactivate în mod normal în / etc/inittab. StabiliÈ›i la true pentru a preveni acest lucru. cdrom-detect/eject ÃŽn mod implicit, înainte de repornire, debian-installer ejectează automat suportul optic utilizat în timpul instalării. Acest lucru poate fi inutil dacă sistemul nu porneÈ™te automat de pe astfel de suporturi. ÃŽn unele cazuri, poate fi chiar nedorit, de exemplu dacă unitatea optică nu poate reintroduce suportul de stocare È™i utilizatorul nu este acolo pentru a face acest lucru manual. Multe unități de tipul: "slot loading", "slim-line" È™i "caddy style" nu pot reîncărca automat suportul media. StabiliÈ›i la false pentru a dezactiva ejectarea automată È™i reÈ›ineÈ›i că poate fi necesar să vă asiguraÈ›i că sistemul nu porneÈ™te automat de pe unitatea optică după instalarea iniÈ›ială. base-installer/install-recommends (recommends) Stabilind această opÈ›iune la false, sistemul de gestionare a pachetelor va fi configurat să nu instaleze automat pachetele recomandate"Recommends", atât în timpul instalării, cât È™i pentru sistemul instalat. ConsultaÈ›i È™i SecÈ›iune 6.3.5, "Instalarea sistemului de bază". ReÈ›ineÈ›i că această opÈ›iune vă permite să aveÈ›i un sistem mai "uÈ™or" (ocupă ceva mai puÈ›in spaÈ›iu), dar poate duce, de asemenea, la lipsa unor funcÈ›ii la care v-aÈ›i putea aÈ™tepta în mod normal să fie disponibile. Poate fi necesar să instalaÈ›i manual unele dintre pachetele recomandate pentru a obÈ›ine funcÈ›ionalitatea completă dorită. Prin urmare, această opÈ›iune ar trebui să fie utilizată numai de utilizatorii foarte experimentaÈ›i. debian-installer/allow_unauthenticated ÃŽn mod implicit, programul de instalare necesită ca depozitele arhivelor să fie autentificate folosind o cheie gpg cunoscută. StabiliÈ›i la true pentru a dezactiva acea autentificare. Avertisment: nesigur, nerecomandat. rescue/enable StabiliÈ›i la true pentru a intra în modul de recuperare în loc să efectuaÈ›i o instalare normală. ConsultaÈ›i SecÈ›iune 8.6, "Recuperarea unui sistem deteriorat". 5.2.2. Utilizarea parametrilor de pornire pentru a răspunde la întrebări Cu unele excepÈ›ii, o valoare poate fi definită în promptul de pornire pentru orice întrebare adresată în timpul instalării, deÈ™i acest lucru este cu adevărat util doar în cazuri specifice. InstrucÈ›iuni generale despre cum să faceÈ›i acest lucru pot fi găsite în SecÈ›iune B.2.2, "Utilizarea parametrilor de pornire pentru a preconfigura întrebări". Câteva exemple specifice sunt enumerate mai jos. debian-installer/language (language), debian-installer/country (country), debian-installer/locale (locale) Există două moduri de a specifica limba, È›ara È™i codificarea caracterelor de utilizat pentru instalare È™i sistemul instalat. Prima È™i cea mai simplă este să plasaÈ›i doar parametrul locale. Limba È™i È›ara vor fi apoi derivate din valoarea acesteia. De exemplu, puteÈ›i utiliza locale=de_CH pentru a selecta germană ca limbă È™i ElveÈ›ia ca È›ară (de_CH.UTF-8 va fi stabilită ca valoarea implicită a parametrilor regionali pentru sistemul instalat). Limitarea este că nu toate combinaÈ›iile posibile de limbă, È›ară È™i codificarea caracterelor pot fi realizate în acest fel. A doua opÈ›iune, mai flexibilă, este să specificaÈ›i separat language (limba) È™i country (È›ara). ÃŽn acest caz, locale (configurarea regională în ansamblu) poate fi adăugată opÈ›ional pentru a specifica o anumită configurare regională implicită pentru sistemul instalat. Exemplu: language =en country=DE locale=en_GB.UTF-8. anna/choose_modules (modules) Poate fi folosit pentru a încărca automat componentele de instalare care nu sunt încărcate implicit. Exemple de componente opÈ›ionale care pot fi utile sunt openssh-client-udeb (pentru a putea utiliza scp în timpul instalării). netcfg/disable_autoconfig StabiliÈ›i la true dacă doriÈ›i să dezactivaÈ›i configurarea automată IPv6 È™i DHCP È™i, în schimb, să forÈ›aÈ›i configurarea statică a reÈ›elei. mirror/protocol (protocol) ÃŽn mod implicit, programul de instalare va folosi protocolul http pentru a descărca fiÈ™iere din oglinzile Debian È™i schimbarea acestuia în ftp nu este posibilă în timpul instalărilor cu prioritate normală. Stabilind acest parametru la ftp, puteÈ›i forÈ›a instalatorul să folosească protocolul respectiv. ReÈ›ineÈ›i că nu puteÈ›i selecta o oglindă ftp dintr-o listă, trebuie să introduceÈ›i manual numele gazdei. tasksel:tasksel/first (tasks) Poate fi folosit pentru a selecta sarcini care nu sunt disponibile în lista de sarcini interactive, cum ar fi sarcina kde-desktop. ConsultaÈ›i SecÈ›iune 6.3.6.2, "Selectarea È™i instalarea software-ului" pentru informaÈ›ii suplimentare. 5.2.3. Transmiterea de parametri către modulele nucleului Dacă controlorii sunt compilaÈ›i în nucleu, le puteÈ›i transmite parametri aÈ™a cum este descris în documentaÈ›ia nucleului. Cu toate acestea, dacă controlorii sunt compilaÈ›i ca module È™i deoarece modulele nucleului sunt încărcate puÈ›in diferit în timpul unei instalări decât atunci când porniÈ›i un sistem instalat, nu este posibil să transmiteÈ›i parametri modulelor aÈ™a cum aÈ›i proceda în mod normal. ÃŽn schimb, trebuie să utilizaÈ›i o sintaxă specială recunoscută de programul de instalare, care apoi se va asigura că parametrii sunt salvaÈ›i în fiÈ™ierele de configurare adecvate È™i vor fi astfel utilizaÈ›i atunci când modulele sunt încărcate efectiv. Parametrii vor fi, de asemenea, propagaÈ›i automat în configuraÈ›ia pentru sistemul instalat. ReÈ›ineÈ›i că în prezent, este destul de rar ca parametrii să fie transmiÈ™i modulelor. ÃŽn cele mai multe cazuri, nucleul va fi capabil să verifice componentele È™i dispozitivele prezente într-un sistem È™i să stabilească valori implicite bune în acest fel. Cu toate acestea, în unele situaÈ›ii poate fi totuÈ™i necesară stabilirea manuală a parametrilor. Sintaxa de utilizat pentru a stabilii parametrii pentru module este: nume_modul.nume_parametru=valoare Dacă trebuie să transmiteÈ›i mai mulÈ›i parametri aceloraÈ™i module sau către module diferite, repetaÈ›i acest lucru. De exemplu, pentru a configura o placă de interfață de reÈ›ea 3Com veche să utilizeze conectorul BNC (coaxial) È™i IRQ 10, veÈ›i trece: 3c509.xcvr=3 3c509.irq=10 5.2.4. Punerea modulelor nucleului în lista neagră Uneori poate fi necesar să puneÈ›i pe lista neagră un modul pentru a preveni încărcarea lui automată de către nucleu È™i «udev». Un motiv ar putea fi că un anumit modul cauzează probleme cu dispozitivele dumneavoastră. De asemenea, nucleul listează uneori doi controlori diferiÈ›i pentru acelaÈ™i dispozitiv. Acest lucru poate face ca dispozitivul să nu funcÈ›ioneze corect dacă controlorii sunt în conflict sau dacă controlorul greÈ™it este încărcat mai întâi. PuteÈ›i pune pe lista neagră un modul folosind următoarea sintaxă: nume_modul .blacklist=yes. Acest lucru va face ca modulul să fie inclus pe lista neagră în /etc/modprobe.d/blacklist.local atât în timpul instalării, cât È™i pentru sistemul instalat. ReÈ›ineÈ›i că un modul poate fi încă încărcat de sistemul de instalare însuÈ™i. PuteÈ›i preveni acest lucru rulând instalarea în modul expert È™i deselectând modulul din lista de module afiÈ™ată în fazele de detectare a dispozitivelor. 5.3. Rezolvarea problemelor din procesul de instalare 5.3.1. Configurarea pornirii Dacă aveÈ›i probleme È™i nucleul se blochează în timpul procesului de pornire, nu recunoaÈ™te perifericele pe care le aveÈ›i de fapt sau unitățile nu sunt recunoscute corect, primul lucru pe care trebuie să-l verificaÈ›i sunt parametrii de pornire, aÈ™a cum se discută în SecÈ›iune 5.2, "Parametrii de pornire". 5.3.2. Interpretarea mesajelor de pornire a nucleului ÃŽn timpul secvenÈ›ei de pornire, este posibil să vedeÈ›i multe mesaje sub forma can't find ceva sau ceva not present, can't initialize ceva sau chiar this driver release depends on ceva. Majoritatea acestor mesaje sunt inofensive. Le vedeÈ›i deoarece nucleul pentru sistemul de instalare este construit pentru a rula pe computere cu multe dispozitive È™i periferice diferite. Evident, niciun calculator nu va avea toate dispozitivele periferice posibile, aÈ™a că sistemul de operare poate emite câteva reclamaÈ›ii în timp ce caută periferice pe care nu le deÈ›ineÈ›i. De asemenea, este posibil să vedeÈ›i că sistemul se întrerupe pentru un timp. Acest lucru se întâmplă atunci când aÈ™teaptă să răspundă un dispozitiv È™i acel dispozitiv nu este prezent pe sistemul dvs. Dacă consideraÈ›i că timpul necesar pentru pornirea sistemului este inacceptabil de lung, puteÈ›i crea un nucleu personalizat mai târziu (consultaÈ›i SecÈ›iune 8.5, "Compilarea unui nou nucleu"). 5.3.3. Raportarea problemelor de instalare Dacă treceÈ›i prin faza iniÈ›ială de pornire, dar nu puteÈ›i finaliza instalarea, opÈ›iunea de meniu Salvare jurnalele de depanare poate fi de ajutor. Vă permite să stocaÈ›i jurnalele de erori de sistem È™i informaÈ›iile de configurare din programul de instalare pe un mediu de stocare sau să le descărcaÈ›i folosind un navigator web. Aceste informaÈ›ii pot oferi indicii cu privire la ce lucru a mers prost È™i cum să-l remediaÈ›i. Dacă trimiteÈ›i un raport de eroare, poate doriÈ›i să ataÈ™aÈ›i aceste informaÈ›ii la raportul de eroare. Alte mesaje de instalare pertinente pot fi găsite în /var/log/ în timpul instalării È™i /var/log/installer/ după ce calculatorul a fost pornit în sistemul instalat. 5.3.4. Trimiterea rapoartelor de instalare Dacă mai aveÈ›i probleme, vă rugăm să trimiteÈ›i un raport de instalare (în engleză, ori de câte ori este posibil). De asemenea, încurajăm să fie trimise rapoarte de instalare chiar dacă instalarea este reuÈ™ită, astfel încât să putem obÈ›ine cât mai multe informaÈ›ii despre un cât mai mare număr de configuraÈ›ii de echipamente posibil. ReÈ›ineÈ›i că raportul dvs. de instalare va fi publicat în sistemul Debian de urmărire a erorilor ("Debian Bug Tracking System": BTS) È™i trimis către o listă publică de corespondență. AsiguraÈ›i-vă că utilizaÈ›i o adresă de e-mail care nu vă deranjează să fie făcută publică. Dacă aveÈ›i un sistem Debian funcÈ›ional, cel mai simplu mod de a trimite un raport de instalare este să instalaÈ›i pachetele installation-report È™i reportbug (apt install installation-report reportbug ), configuraÈ›i reportbug aÈ™a cum este explicat în SecÈ›iune 8.4.2, "Trimiterea de corespondență în afara sistemului" È™i rulaÈ›i comanda reportbug installation-reports. Alternativ, puteÈ›i utiliza acest È™ablon atunci când completaÈ›i rapoartele de instalare È™i puteÈ›i înregistra raportul ca raport de eroare pentru pseudopachetul installation-reports, trimițându-l la adresa < submit@bugs.debian.org>. Package: installation-reports Boot method: <Cum aÈ›i pornit programul de instalare? CD/DVD? stick USB? ReÅ£ea?> Image version: <Cel mai bine este treceÈ›i adresa URL completă a imaginii pe care aÈ›i descărcat-o> Date: <Data È™i ora instalării> Machine: <Descrierea maÈ™inii (de ex. IBM Thinkpad R32)> Processor: Memory: Partitions: <ieÈ™irea comenzii «df -Tl»; se preferă tabelul de partiÈ›ii nemodificat> IeÈ™irea comenzii «lspci -knn» (sau «lspci -nn»): Base System Installation Checklist: [O] = OK, [E] = Eroare (detaliaÈ›i mai jos), [ ] = nu aÈ›i încercat această etapă Initial boot: [ ] <A funcÈ›ionat pornirea iniÈ›ială?> Detect network card: [ ] <S-au detectat plăcile de reÈ›ea?> Configure network: [ ] <S-a configurat reÈ›eaua?> Detect media: [ ] <S-a detectat mediul de instalare?> Load installer modules: [ ] <S-au încărcat modulele programului de instalare?> Detect hard drives: [ ] <S-au detectat discurile dure/solide?> Partition hard drives: [ ] <S-au partiÈ›ionat discurile dure/solide?> Install base system: [ ] <S-a instalat sistemul de bază?> Clock/timezone setup: [ ] <S-a configurat ora/fusul orar?> User/password setup: [ ] <S-a configurat utilizatorul/parola?> Install tasks: [ ] <S-au instalat sarcinile preconfigurate?> Install boot loader: [ ] <S-a instalat încărcătorul de pornire?> Overall install: [ ] <Instalarea în ansamblu, a reuÈ™it?> Comments/Problems: <Descrierea instalării, în proză, È™i orice gânduri, comentarii È™i idei pe care le-aÈ›i avut în timpul instalării iniÈ›iale.> AsiguraÈ›i-vă că toate jurnalele de instalare pe care le consideraÈ›i utile sunt ataÈ™ate la acest raport (le puteÈ›i găsi în sistemul de instalare în "/var/log/" È™i mai târziu în sistemul instalat sub "/var/log/installer"). Vă rugăm să comprimaÈ›i fiÈ™ierele mari folosind «gzip». ÃŽn raportul de eroare, descrieÈ›i care este problema, inclusiv ultimele mesaje vizibile ale nucleului în cazul unei blocări a nucleului. DescrieÈ›i paÈ™ii pe care i-aÈ›i făcut È™i care au adus sistemul în starea de problemă. â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â” ^[2] Cu nucleele actuale (2.6.9 sau mai noi) puteÈ›i utiliza 32 de opÈ›iuni de linie de comandă È™i 32 de opÈ›iuni de mediu. Dacă aceste valori sunt depășite, nucleul va intra în panică. De asemenea, există o limită de 255 de caractere pentru întreaga linie de comandă a nucleului, totul peste această limită poate fi trunchiat în tăcere. Cap. 6. Utilizarea programului de instalare Debian Cuprins 6.1. Cum funcÈ›ionează programul de instalare 6.2. Componentele - Introducere 6.3. Utilizarea de componente individuale 6.3.1. Configurarea programului de instalare Debian È™i a configuraÈ›iei calculatorului 6.3.2. Configurarea utilizatorilor È™i a parolelor 6.3.3. Configurarea ceasului È™i a fusului orar 6.3.4. PartiÈ›ionarea È™i selectarea punctelor de montare 6.3.5. Instalarea sistemului de bază 6.3.6. Instalarea de software suplimentar 6.3.7. FaceÈ›i ca sistemul să fie capabil să pornească 6.3.8. Se finalizează instalarea 6.3.9. Rezolvarea problemelor 6.3.10. Instalarea prin consola de reÈ›ea (network-console) 6.4. Personalizare 6.4.1. Instalarea unui sistem alternativ de «init» (iniÈ›iere) 6.1. Cum funcÈ›ionează programul de instalare Pentru această arhitectură, programul de instalare foloseÈ™te o interfață în mod text. O interfață în mod grafic nu este în prezent disponibilă. Programul de instalare Debian constă dintr-o serie de componente cu scop special pentru a efectua fiecare sarcină de instalare. Fiecare componentă își îndeplineÈ™te sarcina, punând utilizatorului întrebări după cum este necesar pentru a-È™i putea îndeplini sarcina. ÃŽntrebărilor în sine li se acordă un anumit nivel de prioritate, iar acest nivel de prioritate al întrebărilor care trebuie adresate este stabilit la pornirea programului de instalare. Când se efectuează o instalare implicită, numai întrebările esenÈ›iale (prioritate mare) vor fi afiÈ™ate utilizatorului. Aceasta duce la un proces de instalare puternic automatizat cu puÈ›ine intervenÈ›ii din partea utilizatorului. Componentele sunt rulate automat secvenÈ›ial; alegerea componentelor care sunt rulate depinde în principal de metoda de instalare folosită È™i de componentele È™i dispozitivele calculatorului. Programul de instalare va folosi valorile implicite pentru întrebările care nu sunt adresate. Dacă apare vreo problemă, utilizatorul va vedea un mesaj de eroare È™i este posibil ca meniul programului de instalare să fie afiÈ™at pentru a selecta o altă acÈ›iune. Dacă nu apar probleme, utilizatorul nu va vedea deloc meniul, ci va răspunde la întrebările fiecărei componente, pe rând. Notificările legate de erorile grave au prioritatea "critică" astfel încât utilizatorul va fi mereu notificat. Unele dintre valorile implicite pe care le foloseÈ™te programul de instalare pot fi influenÈ›ate, în parte, prin pasarea de argumente la pornire, atunci când debian-installer este pornit. Dacă, de exemplu, doriÈ›i să forÈ›aÈ›i configurarea statică a reÈ›elei (autoconfigurarea IPv6 È™i DHCP sunt utilizate implicit dacă sunt disponibile), puteÈ›i adăuga parametrul de pornire netcfg/ disable_autoconfig=true. ConsultaÈ›i SecÈ›iune 5.2.1, "Parametrii programului de instalare Debian" pentru opÈ›iunile disponibile. Utilizatorii avansaÈ›i se vor simÈ›i, probabil, mai confortabil într-o interfață bazată pe meniu, unde fiecare pas este controlat de utilizator în loc ca programul de instalare să efectueze automat È™i secvenÈ›ial paÈ™ii necesari pentru instalare. Pentru a folosi mediul de instalare într-o manieră bazată pe meniu, adăugaÈ›i la argumentele de pornire priority=medium. Dacă componentele È™i/sau dispozitivele calculatorului necesită să pasaÈ›i opÈ›iuni modulelor nucleului pe măsură ce acestea sunt instalate, va trebui să porniÈ›i programul de instalare în modul "expert". Acest lucru se poate face fie folosind comanda expert pentru a porni programul de instalare, fie adăugând argumentul de pornire priority=low. Modul expert vă oferă controlul total asupra debian-installer. ÃŽn modul bazat pe text, utilizarea unui mouse nu este acceptată. Iată tastele pe care le puteÈ›i folosi pentru a naviga în diferitele casete de dialog. Tasta Tab sau tasta cu săgeată la dreapta deplasează "înainte", iar combinaÈ›ia de taste Shift+Tab sau tasta săgeată la stânga deplasează "înapoi" între butoanele È™i opÈ›iunile afiÈ™ate. SăgeÈ›ile sus È™i jos selectează diferite elemente dintr-o listă care poate fi derulată È™i, de asemenea, derulează lista în sine. ÃŽn plus, în listele lungi, puteÈ›i introduce o literă pentru ca lista să deruleze direct la secÈ›iunea cu elemente care încep cu litera pe care aÈ›i introdus-o È™i utilizaÈ›i Pg-Up È™i Pg-Down pentru a derula lista în secÈ›iuni. Bara de spaÈ›iu selectează un element, cum ar fi o casetă de selectare. UtilizaÈ›i Enter pentru a activa opÈ›iunile. Unele casete de dialog pot oferi informaÈ›ii suplimentare de ajutor. Dacă ajutorul este disponibil, acesta va fi indicat pe linia de jos a ecranului, afișând că informaÈ›iile de ajutor pot fi accesate apăsând tasta F1. S/390 nu are suport pentru console virtuale. PuteÈ›i deschide o a doua sau chiar o a treia sesiune ssh pentru a vedea jurnalele descrise mai jos. Mesajele de eroare È™i jurnalele sunt redirecÈ›ionate spre a patra consolă. PuteÈ›i activa această consolă apăsând Alt stânga+F4 (È›ineÈ›i apăsată tasta Alt stânga în timp ce apăsaÈ›i tasta funcÈ›ională F4); vă puteÈ›i întoarce la procesul de instalare cu Alt stânga+F1. Aceste mesaje pot fi găsite È™i în /var/log/syslog. După instalare, acest jurnal este copiat în /var/log/installer/syslog pe noul sistem. Alte mesaje de la instalare pot fi găsite în /var/log/ în timpul instalării È™i în /var/log/ installer/ după ce calculatorul a pornit în sistemul instalat. 6.2. Componentele - Introducere Iată o listă a componentelor programului de instalare cu o scurtă descriere a scopului fiecărei componente. Dacă aveÈ›i nevoie să aflaÈ›i mai multe detalii legate de utilizarea unei anumite componente le puteÈ›i găsi în SecÈ›iune 6.3, "Utilizarea de componente individuale". main-menu - «meniul principal» AfiÈ™ează utilizatorului lista componentelor în timpul operării programului de instalare È™i porneÈ™te o componentă când este selectată. ÃŽntrebările meniului principal au prioritatea medie, deci, în cazul în care aveÈ›i prioritatea înaltă sau critică (înaltă este implicită), nu veÈ›i vedea meniul. Pe de altă parte, dacă apare o eroare care necesită intervenÈ›ia dumneavoastră, este posibil ca prioritatea să fie coborâtă temporar pentru a vă permite să rezolvaÈ›i problema în cauză, deci, în acest caz, este posibil să apară meniul. PuteÈ›i ajunge la meniul principal prin selectarea butonului Go Back în mod repetat până la ieÈ™irea din componenta care rulează la acel moment. localechooser - «selector configurare regională» Permite utilizatorului să selecteze opÈ›iuni ale configuraÈ›iei regionale pentru sistemul de instalare È™i pentru cel instalat: limba, È›ara È™i restul opÈ›iunilor configuraÈ›iei regionale. Programul de instalare va afiÈ™a mesajele în limba selectată, doar dacă nu se întâmplă ca traducerea pentru acea limbă să nu fie completă, caz în care unele mesaje ar putea fi afiÈ™ate în engleză. console-setup - «configurarea consolei» AfiÈ™ează o listă de tastaturi (aranjamente) din care utilizatorul o alege pe cea care se potriveÈ™te cu propriul său model. hw-detect - «detectare componente, dispozitive È™i periferice» Detectează automat cele mai multe dintre componentele, dispozitivele È™i perifericele sistemului, inclusiv plăcile de reÈ›ea, discurile, imprimantele È™i PCMCIA (PC-card-urile pentru laptop-uri). cdrom-detect - «detectare unitate de CD/DVD» Caută È™i montează un CD/DVD de instalare Debian. netcfg - «configurare reÈ›ea» Configurează conexiunile la reÈ›ea ale calculatorului pentru a putea comunica prin internet. iso-scan - «scanare(examinare) imagini ISO» Caută imagini ISO (fiÈ™iere .iso) pe discurile dure/solide (hdd/ssd). choose-mirror - «alegere "oglindă" de arhive Debian» Prezintă o listă de oglinzi de arhivă Debian. Utilizatorul poate alege sursa pachetelor pe care le instalează. cdrom-checker - «verificatorul de CD/DVD» Verifică integritatea suportului de instalare. ÃŽn acest fel, utilizatorul se poate asigura că imaginea de instalare nu a fost coruptă. lowmem - «memorie redusă» lowmem încearcă să detecteze sistemele cu puÈ›ină memorie È™i apoi face diverse trucuri pentru a înlătura părÈ›i nenecesare ale lui debian-installer din memorie (sacrificând unele facilități). anna "Anna's Not Nearly APT" (Anna nu este chiar APT). Instalează pachetele care au fost preluate de pe oglinda aleasă sau de pe suportul de instalare. user-setup - «configurare utilizator» StabileÈ™te parola de "root" (superutilizator/administrator), È™i adaugă un utilizator obiÈ™nuit. clock-setup - «configurare ceas» Actualizează ceasul sistemului È™i determină dacă ceasul este configurat conform cu UTC sau nu. tzsetup - «configurare fus orar» Selectează fusul orar, bazat pe locaÈ›ia selectată anterior. partman - «managerul de partiÈ›ii» Permite utilizatorului să partiÈ›ioneze discurile ataÈ™ate la sistem, creează sisteme de fiÈ™iere pe partiÈ›iile selectate È™i le ataÈ™ează la punctele de montare. Sunt incluse È™i facilități interesante precum modul complet automatizat sau suportul pentru LVM. Acesta este unealta de partiÈ›ionare preferată în Debian. partman-lvm - «managerul de volume» Ajută utilizatorul la configurarea LVM "Logical Volume Manager" (managerul de volume logice). partman-md - «manager de discuri-multiple» Permite utilizatorului să configureze software-ul RAID "Redundant Array of Inexpensive/Independent Disks" (redundanÈ›a ansamblurilor de discuri multiple). Acest RAID software este, de obicei, superior față de interfeÈ›ele de dispozitive RAID (RAID IDE) ieftine (pseudo-componentă) găsite pe plăcile de bază mai noi. base-installer - «instalatorul bazei sistemului» Instalează cel mai de bază set de pachete care ar permite calculatorului să opereze sub Debian GNU/Linux după ce va fi repornit. apt-setup - «configurare apt» Configurează apt, în mare parte automat, bazat pe mediul de pe care rulează programul de instalare. pkgsel - «selectare pachete» FoloseÈ™te tasksel pentru a selecta È™i instala programe adiÈ›ionale. os-prober - «testorul de sisteme de operare» Detectează sistemele de operare instalate deja pe calculator È™i pasează această informaÈ›ie către instalatorul încărcătorului de pornire de sisteme, care vă poate oferi posibilitatea să adăugaÈ›i sistemele de operare descoperite la meniul de pornire al încărcătorului de sistem. ÃŽn acest fel utilizatorul poate alege cu uÈ™urință, la pornire, sistemul de operare care să fie pornit. bootloader-installer - «instalatorul de încărcător de sistem» DiverÈ™ii instalatori de încărcătoare de sistem instalează pe discul dur/ solid un program încărcător de pornire, lucru care permite pornirea sistemului în Linux fără a folosi un stick USB sau un CD-ROM. Multe încărcătoare de pornire permit utilizatorului să aleagă un sistem de operare alternativ de fiecare dată când computerul porneÈ™te. shell - «interpretul de comenzi» Permite utilizatorului să execute un shell din meniu sau din a doua consolă. save-logs - «salvează jurnalele» Oferă utilizatorului o modalitate de a înregistra informaÈ›ii pe un stick USB, reÈ›ea, disc dur/solid sau alte suporturi atunci când întâmpină probleme, pentru a raporta cu exactitate problemele software-ului de instalare dezvoltatorilor Debian mai târziu. 6.3. Utilizarea de componente individuale ÃŽn această secÈ›iune vom descrie în detaliu fiecare componentă de instalare. Componentele au fost grupate în etape care ar trebui să fie recunoscute de utilizatori. Sunt prezentate în ordinea în care apar în timpul instalării. ReÈ›ineÈ›i că nu toate modulele vor fi utilizate pentru fiecare instalare; care module sunt utilizate efectiv depinde de metoda de instalare pe care o utilizaÈ›i È™i de componentele, dispozitivele È™i perifericele calculatorului dumneavoastră. 6.3.1. Configurarea programului de instalare Debian È™i a configuraÈ›iei calculatorului Să presupunem că programul de instalare Debian a pornit È™i că vă aflaÈ›i în primul său ecran. ÃŽn acest moment, capacitățile lui debian-installer sunt încă destul de limitate. Nu È™tie multe despre calculatorul dvs., limba preferată sau chiar despre sarcina pe care ar trebui să o îndeplinească. Nu vă faceÈ›i griji. Deoarece debian-installer este destul de inteligent, poate verifica automat calculatorul dvs., poate localiza restul componentelor sale È™i se poate actualiza pentru a devenii un sistem de instalare capabil. Cu toate acestea, mai trebuie să ajutaÈ›i debian-installer cu unele informaÈ›ii pe care nu le poate determina automat (cum ar fi selectarea limbii preferate, aranjamentul tastaturii sau oglinda din reÈ›ea dorită). VeÈ›i observa că debian-installer efectuează detecÈ›ia componentelor È™i dispozitivelor calculatorului de mai multe ori în această etapă. Prima dată este direcÈ›ionată în mod special către componentele È™i dispozitivele necesare pentru a încărca componentele de instalare (de exemplu, CD-ROM-ul sau placa de reÈ›ea). Deoarece nu toÈ›i controlorii pot fi disponibili în timpul acestei prime rulări, detectarea componentelor È™i dispozitivelor calculatorului trebuie repetată mai târziu în cadrul procesului de instalare. 6.3.1.1. Verificarea memoriei disponibile / modul cantitate redusă de memorie Unul dintre primele lucruri pe care le face debian-installer este verificarea memoriei disponibile. Dacă cantitatea de memorie disponibilă este redusă, această componentă va face unele modificări în procesul de instalare, care cu un pic de noroc vă vor permite să instalaÈ›i Debian GNU/Linux pe sistemul dumneavoastră. Prima măsură luată pentru a reduce consumul de memorie de către programul de instalare este dezactivarea traducerilor, ceea ce înseamnă că instalarea se poate face doar în limba engleză. Desigur, puteÈ›i definii parametrii regionali ai sistemului instalat după ce instalarea s-a terminat. Dacă acest lucru nu este suficient, programul de instalare va reduce È™i mai mult consumul de memorie prin încărcarea doar a acelor componente esenÈ›iale pentru finalizarea unei instalări de bază. Acest lucru reduce funcÈ›ionalitatea sistemului de instalare. Vi se va oferi posibilitatea de a încărca manual componente suplimentare, dar ar trebui să realizaÈ›il că fiecare componentă pe care o selectaÈ›i va folosi memorie suplimentară È™i, prin urmare, poate duce la eÈ™uarea instalării. Dacă programul de instalare rulează în modul "memorie puÈ›ină", se recomandă crearea unei partiÈ›ii de interschimb (swap) relativ mare (64-128Mo). PartiÈ›ia de interschimb va fi folosită ca memorie virtuală È™i va creÈ™te cantitatea de memorie disponibilă în sistem. Programul de instalare va activa partiÈ›ia de interschimb cât mai curând posibil în timpul procesului de instalare. A se reÈ›ine că utilizarea masivă a partiÈ›iei de interschimb va reduce performanÈ›a sistemului È™i poate duce la o activitate ridicată a discului. ÃŽn ciuda acestor măsuri, este totuÈ™i posibil ca sistemul să se blocheze, să apară erori neaÈ™teptate sau ca procesele să fie omorâte de către nucleu deoarece sistemul rămâne fără memorie (lucru care va rezulta în mesaje "Out of memory", adică, «Memorie insuficientă» la VT4 - terminalul virtual 4 - È™i în syslog). De exemplu, au existat rapoarte că încercarea de a crea un sistem mare de fiÈ™iere ext3 în modul "memorie puÈ›ină" eÈ™uează dacă nu există spaÈ›iu de interschimb (swap) suficient. Dacă nici un spaÈ›iu de interschimb mai mare nu ajută, încercaÈ›i să creaÈ›i sistemul de fiÈ™iere ca ext2 (componentă esenÈ›ială a programului de instalare). O partiÈ›ie ext2 poate fi schimbată în ext3 după instalare. Programul de instalare poate fi forÈ›at să folosească un nivel mai ridicat pentru limita de memorie puÈ›ină decât cea bazată pe memoria disponibilă prin intermediul parametrului de pornire "lowmem" aÈ™a cum este descris în SecÈ›iune 5.2.1, "Parametrii programului de instalare Debian". 6.3.1.2. Selectarea opÈ›iunilor de configuraÈ›ie regională ÃŽn cele mai multe cazuri, primele întrebări vor fi legate de selectarea opÈ›iunilor configuraÈ›iei regionale care vor fi folosite atât pentru instalare cât È™i pentru sistemul instalat. OpÈ›iunile configuraÈ›iei regionale sunt limba, È›ara È™i localele. Limba aleasă va fi folosită pentru restul procesului de instalare, cu condiÈ›ia să existe traduceri pentru diversele ferestre de dialog afiÈ™ate. Dacă nu există o traducere validă pentru limba selectată, programul de instalare va folosi implicit engleza. LocaÈ›ia geografică selectată (în majoritatea cazurilor o È›ară) va fi utilizată mai târziu în procesul de instalare pentru a selecta fusul orar corect È™i o oglindă Debian potrivită pentru acea È›ară. Limba È™i È›ara, împreună, vor ajuta la determinarea localizării implicite pentru sistemul dumneavoastră. È™i la selectarea aranjamentului corect al tastaturii. VeÈ›i fi întrebat mai întâi să selectaÈ›i limba preferată. Numele limbilor sunt afiÈ™ate atât în engleză (în partea stângă) cât È™i în limba respectivă (în partea dreaptă); numele din partea dreaptă sunt afiÈ™ate chiar în tipul de scriere potrivit pentru limbă. Lista este ordonată după numele englezeÈ™ti. ÃŽn capul listei există o opÈ›iune suplimentară care vă permite să selectaÈ›i locala "C" în loc de o limbă. Dacă alegeÈ›i locala "C", procesul de instalare se va face în engleză, iar sistemul instalat nu va avea suport de configuraÈ›ie regională deoarece pachetul locales nu va fi instalat. ÃŽn continuare, vi se va cere să selectaÈ›i locaÈ›ia dvs. geografică. Dacă aÈ›i selectat o limbă care este recunoscută ca limbă oficială pentru mai multe țări ^[3], vi se va afiÈ™a doar o listă cu acele țări. Pentru a selecta o È›ară care nu se află în lista respectivă, alegeÈ›i alta (ultima opÈ›iune). Apoi vi se va prezenta o listă de continente; selectarea unui continent va duce la o listă de țări relevante de pe acel continent. Dacă limba are asociată o singură È›ară, va fi afiÈ™ată o listă de țări pentru continentul sau regiunea căreia îi aparÈ›ine È›ara, cu È›ara respectivă selectată ca implicită. UtilizaÈ›i opÈ›iunea ÃŽnapoi pentru a selecta țări de pe un alt continent. Notă Este important să selectaÈ›i È›ara în care locuiÈ›i sau unde vă aflaÈ›i, deoarece aceasta determină fusul orar care va fi configurat pentru sistemul instalat. Dacă aÈ›i selectat o combinaÈ›ie de limbă È™i È›ară pentru care nu este definită nicio configuraÈ›ie regională È™i există mai multe configurări regionale pentru limbă, atunci programul de instalare vă va permite să alegeÈ›i care dintre acele configurări regionale o preferaÈ›i ca fiind configuraÈ›ia regională implicită pentru sistemul instalat^[4]. ÃŽn toate celelalte cazuri, o configuraÈ›ie regională implicită va fi selectată în funcÈ›ie de limba È™i È›ara selectate. Orice configuraÈ›ie regională implicită selectată aÈ™a cum este descris în paragraful anterior va folosi UTF-8 pentru codificarea caracterelor. Dacă instalaÈ›i cu prioritate scăzută (low), veÈ›i avea opÈ›iunea de a selecta configuraÈ›ii regionale suplimentare, inclusiv aÈ™a-numitele configuraÈ›ii regionale "vechi (legacy)"^[5], care urmează să fie generat pentru sistemul instalat; dacă o faceÈ›i, veÈ›i fi întrebat care dintre configuraÈ›iile regionale selectate ar trebui să fie implicită pentru sistemul instalat. 6.3.1.3. Alegerea tastaturii Tastaturile sunt adesea proiectate după caracterele utilizate într-o limbă. SelectaÈ›i un aranjament care este conform cu tastatura folosită, sau selectaÈ›i ceva apropiat, dacă aranjamentul de tastatură dorit nu este reprezentat. Odată instalat sistemul, veÈ›i putea să selectaÈ›i un aranjament de tastatură dintr-o gamă mai largă de opÈ›iuni (rulaÈ›i comanda dpkg-reconfigure keyboard-configuration, ca root, după ce aÈ›i terminat instalarea). MutaÈ›i cursorul la selecÈ›ia de tastatură dorită È™i apăsaÈ›i tasta Enter. FolosiÈ›i săgeÈ›ile pentru a muta cursorul -- se află în acelaÈ™i loc pe aranjamentele de tastaturi naÈ›ionale, deci sunt independente de configuraÈ›ia tastaturii. 6.3.1.4. Căutarea imaginii ISO a programului de instalare al Debian Când se instalează folosind metoda hd-media, va exista un moment când va trebui să găsiÈ›i È™i să montaÈ›i imaginea iso a programului de instalare al Debian, pentru a obÈ›ine restul de fiÈ™iere de instalare. Componenta iso-scan face exact acest lucru. La început, iso-scan montează automat toate dispozitivele bloc (ex.: partiÈ›ii È™i volume logice) care au un sistem de fiÈ™iere cunoscut pe ele È™i caută secvenÈ›ial fiÈ™iere care se termină cu .iso (sau .ISO). AtenÈ›ie, prima încercare examinează doar fiÈ™ierele din directorul rădăcină È™i de pe primul nivel de subdirectoare (mai exact, găseÈ™te /ceva.iso, /data/ceva.iso, dar nu /data/tmp/ ceva.iso). După ce a fost găsită o imagine iso, iso-scan îi verifică conÈ›inutul pentru a determina dacă imaginea este sau nu o imagine iso validă pentru Debian. Dacă da, atunci procesul s-a terminat, în caz contrar, iso-scan caută o altă imagine. ÃŽn cazul în care încercarea anterioară de a găsi o imagine iso eÈ™uează, iso-scan vă va întreba dacă să se efectueze o căutare mai amănunÈ›ită. Această scanare nu doar caută în cele mai de sus directoare, ci chiar piaptănă întregul sistem de fiÈ™iere. Dacă iso-scan nu vă descoperă imaginea iso a programului de instalare, reporniÈ›i în sistemul de operare original È™i verificaÈ›i dacă imaginea are numele corect (dacă se termină în .iso), dacă imaginea se află pe un sistem de fiÈ™iere recunoscut de debian-installer È™i dacă nu este coruptă (verificaÈ›i suma de control). Utilizatorii experimentaÈ›i de Unix ar putea face aceste lucruri fără a reporni, de la a doua consolă. ReÈ›ineÈ›i că partiÈ›ia (sau discul) care găzduieÈ™te imaginea ISO nu poate fi reutilizată în timpul procesului de instalare, deoarece va fi utilizată de instalator. Pentru a rezolva acest lucru È™i cu condiÈ›ia să aveÈ›i suficientă memorie RAM în sistem, instalatorul poate copia imaginea ISO în RAM înainte de a o monta. Aceasta este controlată de întrebarea debconf iso-scan/ copy_iso_to_ram cu prioritate scăzută (sunteÈ›i întrebat doar dacă cerinÈ›a de memorie este îndeplinită). 6.3.1.5. Configurarea reÈ›elei La intrarea în acest pas, dacă sistemul detectează că aveÈ›i mai mult de un dispozitiv de reÈ›ea, vi se va cere să alegeÈ›i care dispozitiv va fi interfaÈ›a de reÈ›ea primară, adică aceea pe care doriÈ›i s-o folosiÈ›i la instalare. Celelalte interfeÈ›e nu vor fi configurate la acest moment. VeÈ›i putea să configuraÈ›i alte interfeÈ›e după ce se va termina instalarea; a se vedea pagina de manual interfaces(5). 6.3.1.5.1. Configurarea automată a reÈ›elei Implicit, debian-installer încearcă să configureze automat reÈ›eaua calculatorului dumneavoastră, în măsura posibilului. Dacă configuraÈ›ia automată eÈ™uează, aceasta poate fi cauzată de mulÈ›i factori, de la un cablu de reÈ›ea deconectat la infrastructura lipsă pentru configurarea automată. Pentru explicaÈ›ii suplimentare în cazul unor erori, verificaÈ›i mesajele de eroare de pe a patra consolă. ÃŽn orice caz, veÈ›i fi întrebat dacă doriÈ›i să reîncercaÈ›i sau dacă doriÈ›i să efectuaÈ›i o configurare manuală. Uneori, serviciile de reÈ›ea utilizate pentru autoconfigurare pot fi lente în răspunsurile lor, aÈ™a că, dacă sunteÈ›i sigur că totul este la locul său, pur È™i simplu începeÈ›i din nou încercarea de autoconfigurare. Dacă autoconfigurarea eÈ™uează în mod repetat, puteÈ›i alege configurarea manuală a reÈ›elei. 6.3.1.5.2. Configurarea manuală a reÈ›elei Configurarea manuală a reÈ›elei vă pune la rândul său o serie de întrebări despre reÈ›eaua dumneavoastră, în special adresa IP, masca de reÈ›ea, adresa pasarelei, adrese ale serverelor de nume È™i numele maÈ™inii (gazdei). ÃŽn plus, dacă aveÈ›i o interfață de reÈ›ea fără fir, vi se va cere să furnizaÈ›i ESSID-ul fără fir ("numele reÈ›elei fără fir") È™i cheia WEP sau parola de acces WPA/WPA2. Pentru completarea acestor răspunsuri, consultaÈ›i informaÈ›iile dinSecÈ›iune 3.3, "InformaÈ›ii de care veÈ›i avea nevoie". Notă Câteva detalii pe care poate le veÈ›i găsi ca fiind utile (sau poate că nu): programul va presupune că adresa reÈ›elei este rezultatul operaÈ›iei "AND" la nivel de biÈ›i dintre adresa dumneavoastră IP È™i masca de reÈ›ea. Adresa de difuzare implicită este calculată ca rezultat al operaÈ›iei "OR" la nivel de biÈ›i a adresei IP a sistemului dvs. cu valoarea negată la nivel de biÈ›i a măștii de reÈ›ea. De asemenea, vă va ghici adresa "pasarelei (poarÈ›ii de acces)" . Dacă nu găsiÈ›i vreuna dintre aceste informaÈ›ii, folosiÈ›i răspunsurile sistemului -- le puteÈ›i schimba, dacă este nevoie, imediat ce sistemul este instalat, prin editarea fiÈ™ierului /etc/network/interfaces. 6.3.1.5.3. IPv4 È™i IPv6 De la Debian GNU/Linux 7.0 ("Wheezy") în continuare, debian-installer acceptă IPv6, precum È™i IPv4 "clasic". Sunt acceptate toate combinaÈ›iile de IPv4 È™i IPv6 (doar IPv4, doar IPv6 È™i configuraÈ›ii duale cu cele două protocoale). Autoconfigurarea pentru IPv4 se face prin DHCP (Dynamic Host Configuration Protocol). Configurarea automată pentru IPv6 acceptă configurarea automată fără stare folosind NDP (Neighbor Discovery Protocol, inclusiv atribuirea serverului DNS recursiv (RDNSS)), autoconfigurarea cu stare prin DHCPv6 È™i autoconfigurarea mixtă fără stare/cu stare (configurarea adresei prin NDP, parametri suplimentari prin DHCPv6). 6.3.2. Configurarea utilizatorilor È™i a parolelor Chiar înainte de a configura ceasul, programul de instalare vă va permite să configuraÈ›i contul "root" È™i/sau un cont pentru primul utilizator. Alte conturi de utilizator pot fi create după finalizarea instalării. 6.3.2.1. Configurarea parolei pentru "root" Contul "root" este numit È™i contul "super-utilizatorului"; este o autentificare care ocoleÈ™te toată protecÈ›ia de securitate a sistemului dumneavoastră. Contul "root" ar trebui folosit doar pentru a efectua administrarea sistemului È™i trebuie folosit doar pentru o perioadă cât mai scurtă posibil. Orice parolă pe care o creaÈ›i trebuie să conÈ›ină cel puÈ›in 6 caractere È™i ar trebui să conÈ›ină atât caractere majuscule, cât È™i minuscule, precum È™i caractere de punctuaÈ›ie. AveÈ›i grijă deosebită când setaÈ›i parola de root, deoarece este un cont dotat cu multe privilegii. EvitaÈ›i cuvintele din dicÈ›ionar sau utilizarea oricăror informaÈ›ii personale care ar putea fi ghicite. Dacă cineva vă spune vreodată că are nevoie de parola dumneavoastră de root, fiÈ›i extrem de atenÈ›i. ÃŽn mod normal, nu ar trebui să daÈ›i niciodată parola de root, cu excepÈ›ia cazului în care administraÈ›i o maÈ™ină cu mai mult de un administrator de sistem. ÃŽn cazul în care nu specificaÈ›i aici o parolă pentru utilizatorul "root", acest cont va fi dezactivat, dar pachetul sudo va fi instalat ulterior pentru a permite efectuarea sarcinilor administrative pe noul sistem. ÃŽn mod implicit, primului utilizator creat pe sistem i se va permite să folosească comanda sudo pentru a deveni root. 6.3.2.2. Crearea unui utilizator obiÈ™nuit Sistemul vă va întreba dacă doriÈ›i să creaÈ›i un cont de utilizator obiÈ™nuit în acest moment. Acest cont ar trebui să fie utilizat ca principalul cont personal de conectare în sistemul instalat. Ar trebui să nu să utilizaÈ›i contul root pentru utilizarea zilnică sau precum cont personal de conectare. De ce nu? Ei bine, un motiv pentru a evita utilizarea privilegiilor root este faptul că este foarte uÈ™or să faci daune ireparabile ca root. Un alt motiv este că s-ar putea să fiÈ›i păcălit să rulaÈ›i un program Trojan-horse (cal troian) -- acesta este un program care profită de privilegiile dvs. de super-utilizator pentru a compromite securitatea sistemului pe la spatele dvs. Orice carte bună despre administrarea sistemului Unix va acoperi acest subiect mai detaliat -- LuaÈ›i în considerare să citiÈ›i una dacă aceste lucruri sunt noi pentru dvs. Mai întâi vi se va solicita numele complet al utilizatorului. Apoi vi se va cere un nume pentru contul de utilizator; în general, prenumele dvs. sau ceva similar va fi suficient È™i, de fapt, va fi numele implicit al contului. ÃŽn cele din urmă, vi se va solicita o parolă pentru acest cont. Dacă în orice moment după instalare doriÈ›i să creaÈ›i un alt cont, utilizaÈ›i comanda adduser. 6.3.3. Configurarea ceasului È™i a fusului orar Programul de instalare nu modifică ceasul sistemului pe platforma S/390. ÃŽn funcÈ›ie de locaÈ›ia selectată mai devreme în procesul de instalare, este posibil să vi se afiÈ™eze o listă de fusuri orare relevante pentru acea locaÈ›ie. Dacă locaÈ›ia dumneavoastră are un singur fus orar È™i faceÈ›i o instalare implicită, nu veÈ›i fi întrebat nimic È™i sistemul va prelua acel fus orar.. ÃŽn modul expert sau când instalaÈ›i cu prioritate medie, veÈ›i avea opÈ›iunea suplimentară de a selecta "Timp universal coordonat" (UTC) ca fus orar. Dacă, dintr-un motiv sau altul doriÈ›i să folosiÈ›i în sistemul instalat un fus orar care nu este specific locaÈ›iei selectate, există două opÈ›iuni. 1. Cea mai simplă opÈ›iune este să selectaÈ›i un alt fus orar după terminarea instalării È™i după ce aÈ›i pornit sistemul instalat. Comanda pentru a face acest lucru este: # dpkg-reconfigure tzdata 2. O altă variantă este să definiÈ›i fusul orar chiar la începutul instalării cu parametrul de pornire time/zone=valoarepasat programului de instalare la pornirea acestuia. Valoarea, desigur, trebuie să fie un fus orar valid, de exemplu, Europe/Bucharest sau UTC. Pentru instalările automate fusul orar poate fi configurat la orice valoare dorită folosind preconfigurarea. 6.3.4. PartiÈ›ionarea È™i selectarea punctelor de montare Acum, după ce detecÈ›ia de dispozitive a fost executată o ultimă dată, debian-installer ar trebui să fie în deplinătatea forÈ›elor sale, particularizat pentru nevoile utilizatorului È™i este gata să facă lucruri utile. După cum indică È™i titlul acestei secÈ›iuni, principala sarcină a următoarelor componente este de a partiÈ›iona discurile, de a crea sistemele de fiÈ™iere, de a asocia punte de montare È™i, opÈ›ional, să configureze lucruri legate strâns de acestea, precum RAID, LVM sau dispozitive criptate. Dacă nu vă simÈ›iÈ›i confortabil în legătură cu partiÈ›ionarea sau dacă doriÈ›i să aflaÈ›i mai multe detalii, consultaÈ›i Anexa C, PartiÈ›ionarea pentru Debian. Mai întâi vi se va oferi posibilitatea de a partiÈ›iona automat fie un disc întreg, fie spaÈ›iul liber disponibil pe un disc. Aceasta se mai numeÈ™te È™i partiÈ›ionare "ghidată". Dacă nu doriÈ›i să partiÈ›ionaÈ›i automat, alegeÈ›i opÈ›iunea Manuală din meniu. 6.3.4.1. OpÈ›iuni de partiÈ›ionare acceptate Programul de partitionare folosit în debian-installer este destul de versatil. Permite crearea multor scheme de partiÈ›ionare diferite, utilizând diverse tabele de partiÈ›ii, sisteme de fiÈ™iere È™i dispozitive bloc avansate. Exact ce opÈ›iuni sunt disponibile depinde în principal de arhitectură, dar È™i de alÈ›i factori. De exemplu, pe sistemele cu memorie internă limitată este posibil ca unele opÈ›iuni să nu fie disponibile. Valorile implicite pot varia, de asemenea. Tipul de tabelă de partiÈ›ii utilizat implicit poate fi diferit, de exemplu, pentru discuri dure/solide de mare capacitate față de cel pentru discuri mai mici. Unele opÈ›iuni pot fi modificate numai atunci când se instalează cu prioritate "debconf" medie (medium) sau scăzută (low); la priorități mai mari vor fi utilizate valori implicite adecvate. Programul de instalare acceptă diverse forme de partiÈ›ionare avansată È™i de utilizare a dispozitivelor de stocare, care în multe cazuri pot fi utilizate în combinaÈ›ie. • Gestionarea de volume logice (LVM) • Criptarea • Multipath (experimental) ConsultaÈ›i wiki-ul nostru pentru mai multe informaÈ›ii. Suportul pentru căi multiple (multipath) este disponibil în prezent numai dacă este activat când programul de instalare este pornit. Sunt acceptate următoarele sisteme de fiÈ™iere. • ext2, ext3, ext4 Sistemul de fiÈ™iere implicit selectat în majoritatea cazurilor este ext4; pentru partiÈ›iile /boot ext2 va fi selectat implicit atunci când se utilizează partiÈ›ionarea ghidată. • jfs (nu este disponibil pe toate arhitecturile) • xfs (nu este disponibil pe toate arhitecturile) • reiserfs (opÈ›ional; nu este disponibil pe toate arhitecturile) Suportul pentru sistemul de fiÈ™iere Reiser nu mai este disponibil în mod implicit. Când programul de instalare rulează cu prioritate "debconf" medie (medium) sau scăzută (low), acesta poate fi activat selectând componenta partman-reiserfs. Doar versiunea 3 a sistemului de fiÈ™iere este acceptată. • FAT16, FAT32 The partitioner accepts units as power-of-ten (1 MB = 1000 kB = 1000000 B), as well as power-of-two (1 MiB = 1024 kiB = 1048576 B). Unit prefixes are supported until EB/EiB (exabyte/exbibyte). 6.3.4.2. PartiÈ›ionarea ghidată Dacă alegeÈ›i partiÈ›ionarea ghidată, puteÈ›i avea trei opÈ›iuni: să creaÈ›i partiÈ›ii direct pe discul dur/solid (metoda clasică), să le creaÈ›i folosind gestionarea de volume logice ("LVM") sau să le creaÈ›i folosind "LVM" criptat. Programul de instalare va cripta grupul de volume LVM folosind o cheie AES de 256 de biÈ›i È™i foloseÈ™te suportul "dm-crypt" al nucleului. Notă OpÈ›iunea de a folosi LVM (criptat) este posibil să nu fie disponibilă pe toate arhitecturile. Dacă se foloseÈ™te "LVM" sau "LVM" criptat, programul de instalare va crea majoritatea partiÈ›iilor în interiorul unei partiÈ›ii mari; avantajul acestei metode este că partiÈ›iile din această partiÈ›ie mare pot fi redimensionate relativ uÈ™or, mai târziu. ÃŽn cazul LVM-ului criptat, această partiÈ›ie mare nu va putea fi citită fără a cunoaÈ™te o parolă-frază specială, astfel oferind un nivel suplimentar de securitate pentru datele dumneavoastră (personale). Când se foloseÈ™te LVM criptat, programul de instalare va È™i È™terge automat discul prin scrierea de date aleatoare pe el. Acest lucru îmbunătățeÈ™te È™i mai mult securizarea (pentru că distincÈ›ia dintre părÈ›ile goale È™i cele utilizate ale discului este imposibilă È™i pentru că eventualele urme ale instalărilor precedente sunt È™terse), dar poate dura ceva timp, în funcÈ›ie de dimensiunea discului. Notă Dacă alegeÈ›i partiÈ›ionarea ghidată folosind "LVM" sau "LVM" criptat, unele schimbări în tabela de partiÈ›ii vor trebui scrise pe discul selectat în timpul pregătirii "LVM". Aceste schimbări efectiv È™terg datele care sunt în prezent pe discul dur/solid selectat È™i nu le veÈ›i putea anula mai târziu. TotuÈ™i, programul de instalare vă va cere să confirmaÈ›i aceste schimbări înainte de a fi scrise pe disc. Dacă alegeÈ›i partiÈ›ionarea ghidată (fie clasică, fie folosind LVM (criptat)) pentru un disc întreg, vi se va cere să selectaÈ›i discul pe care doriÈ›i să-l folosiÈ›i. VerificaÈ›i că toate discurile sunt afiÈ™ate È™i, dacă aveÈ›i mai multe discuri, asiguraÈ›i-vă că îl selectaÈ›i pe cel corect. Ordinea lor de afiÈ™are ar putea fi diferită față de cea cu care sunteÈ›i obiÈ™nuit. Dimensiunea discurilor ar putea să vă fie de ajutor în identificarea lor. Orice date de pe discul pe care îl selectaÈ›i se vor pierde în cele din urmă, dar vi se va cere întotdeauna să confirmaÈ›i orice modificări înainte ca acestea să fie scrise pe disc. Dacă aÈ›i selectat metoda clasică de partiÈ›ionare, veÈ›i putea anula orice modificare până aproape de final; atunci când utilizaÈ›i LVM (criptat) acest lucru nu este posibil. ÃŽn continuare, veÈ›i putea alege dintre schemele enumerate în tabelul de mai jos. Toate schemele au avantajele È™i dezavantajele lor, unele dintre ele fiind discutate în Anexa C, PartiÈ›ionarea pentru Debian. Dacă nu sunteÈ›i sigur, alegeÈ›i-o pe prima. ReÈ›ineÈ›i că partiÈ›ionarea ghidată necesită o anumită cantitate minimă de spaÈ›iu liber pentru a opera. Dacă nu îi acordaÈ›i cel puÈ›in aproximativ 1 GB de spaÈ›iu (depinde de schema aleasă), partiÈ›ionarea ghidată va eÈ™ua. ┌─────────────────────────────┬─────────┬─────────────────────────────────────┠│ Schema de partiÈ›ionare │ SpaÈ›iu │ PartiÈ›ii create │ │ │ minim │ │ ├─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────────────────┤ │Toate fiÈ™ierele într-o │600MO │/, spaÈ›iul de interschimb (swap) │ │singură partiÈ›ie │ │ │ ├─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────────────────┤ │PartiÈ›ie /home separată │500MO │/, /home, spaÈ›iul de interschimb │ │ │ │(swap) │ ├─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────────────────┤ │PartiÈ›ii /home, /var È™i /tmp │1GO │/, /home, /var, /tmp, spaÈ›iul de │ │separate │ │interschimb (swap) │ └─────────────────────────────┴─────────┴─────────────────────────────────────┘ Dacă alegeÈ›i partiÈ›ionare ghidată folosind LVM (criptat), programul de instalare va crea È™i o partiÈ›ie /boot separată. Celelalte partiÈ›ii, inclusiv partiÈ›ia spaÈ›iului de interschimb (swap), vor fi create în interiorul partiÈ›iei LVM. După selectarea unei scheme, următorul ecran va afiÈ™a noul tabel de partiÈ›ii, inclusiv informaÈ›ii despre dacă È™i cum vor fi formatate partiÈ›iile È™i unde vor fi montate. Lista partiÈ›iilor ar putea să arate aÈ™a: SCSI1 (0,0,0) (sda) - 6.4 GO WDC AC36400L #1 primară 16.4 MO B f ext2 /boot #2 primară 551.0 MO swap swap #3 primară 5.8 GO ntfs pri/log 8.2 MO SPAÈšIU LIBER SCSI2 (1,0,0) (sdb) - 80.0 GO ST380021A #1 primară 15.9 MO ext3 #2 primară 996.0 MO fat16 #3 primară 3.9 GO xfs /home #5 logical 6.0 GO f ext4 / #6 logică 1.0 GO f ext3 /var #7 logică 498.8 MO ext3 Acest exemplu ilustrează două discuri dure/solide împărÈ›ite în mai multe partiÈ›ii; primul disc are ceva spaÈ›iu liber. Fiecare linie de partiÈ›ie constă din numărul partiÈ›iei, tipul său, dimensiunea, fanioane opÈ›ionale, sistemul de fiÈ™iere È™i punctul de montare (dacă existăl). Notă: această configurare nu poate creată folosind partiÈ›ionarea ghidată, dar ilustrează variaÈ›iile posibile care pot fi obÈ›inute folosind partiÈ›ionarea manuală. Cu aceasta se încheie partiÈ›ionarea ghidată. Dacă sunteÈ›i mulÈ›umit cu tabela de partiÈ›ii generată, puteÈ›i alege Finalizează partiÈ›ionarea È™i scrie modificările pe disc din meniu, pentru a pune în practică noua tabelă de partiÈ›ii (după cum e descris la sfârÈ™itul acestei secÈ›iuni). Dacă nu sunteÈ›i mulÈ›umit, puteÈ›i alege Anulează schimbările făcute asupra partiÈ›iilor È™i să rulaÈ›i partiÈ›ionarea ghidată din nou sau să modificaÈ›i schimbările propuse aÈ™a cum este descris mai jos pentru partiÈ›ionarea manuală. 6.3.4.3. PartiÈ›ionarea manuală Un ecran similar cu cel dinainte va fi afiÈ™at dacă alegeÈ›i partiÈ›ionarea manuală, cu excepÈ›ia că va fi afiÈ™ată tabela de partiÈ›ii actuală È™i punctele de montare nu vor fi afiÈ™ate. Cum să configuraÈ›i manual tabela de partiÈ›ii È™i modul de utilizare a partiÈ›iilor de către noul dumneavoastră sistem Debian vor fi acoperite în restul acestei secÈ›iuni. Dacă selectaÈ›i un disc nou care nu are nici partiÈ›ii nici spaÈ›iu liber pe el, veÈ›i fi întrebat dacă doriÈ›i să creaÈ›i o nouă tabelă de partiÈ›ii (acest lucru este necesar pentru a putea crea noi partiÈ›ii). După aceasta o linie nouă numită "SPAÈšIU LIBER" ar trebui să apară sub discul selectat. Dacă selectaÈ›i spaÈ›iul liber, veÈ›i avea posibilitatea de a crea o nouă partiÈ›ie. Va trebui să răspundeÈ›i la o serie scurtă de întrebări despre dimensiunea, tipul (primar sau logic) È™i locul de plasare (începutul sau sfârÈ™itul spaÈ›iului liber). După aceasta, vi se va prezenta un rezumat detaliat al noii partiÈ›ii. OpÈ›iunea principală este UtilizaÈ›i ca:, care determină dacă partiÈ›ia va avea un sistem de fiÈ™iere pe ea sau va fi folosită pentru spaÈ›iul de interschimb, software RAID, LVM, un sistem de fiÈ™iere criptat, sau să nu fie folosită deloc. Alte opÈ›iuni includ punctul de montare, opÈ›iunile de montare È™i fanionul de pornire; ce opÈ›iuni sunt afiÈ™ate la un moment dat, depinde de modul în care va fi utilizată partiÈ›ia. Dacă nu vă plac valorile implicite preselectate, nu ezitaÈ›i să le modificaÈ›i după bunul plac. De exemplu. selectând opÈ›iunea UtilizaÈ›i ca:, puteÈ›i alege un alt sistem de fiÈ™iere pentru această partiÈ›ie, inclusiv opÈ›iuni de utilizare a partiÈ›iei pentru spaÈ›iul de interschimb (swap), software RAID, LVM, sau să n-o folosiÈ›i deloc. Când sunteÈ›i mulÈ›umit de noua partiÈ›ie, selectaÈ›i S-a finalizat pregătirea partiÈ›iei È™i veÈ›i reveni la ecranul principal al lui partman. Dacă vă decideÈ›i să schimbaÈ›i ceva legat de partiÈ›ie, pur È™i simplu selectaÈ›i partiÈ›ia, ceea ce vă va duce la meniul de configurare a partiÈ›iei. Deoarece este acelaÈ™i ecran ca la crearea unei partiÈ›ii, puteÈ›i schimba acelaÈ™i set de opÈ›iuni. Un lucru care poate nu este evident la prima vedere este că o partiÈ›ie se poate redimensiona prin selectarea elementului care specifică dimensiunea partiÈ›iei. Sistemele de fiÈ™iere despre care se È™tie că pot fi redimensionate sunt fat16, fat32, ext2, ext3 È™i swap. Acest meniu vă permite È™i să È™tergeÈ›i o partiÈ›ie. AsiguraÈ›i-vă că aÈ›i creat cel puÈ›in două partiÈ›ii: una pentru sistemul de fiÈ™iere rădăcină (care trebuie montat ca /) È™i una pentru spaÈ›iul de interscimb (swap). Dacă uitaÈ›i să montaÈ›i sistemul de fiÈ™iere rădăcină, partman nu vă va lăsa să continuaÈ›i până nu corectaÈ›i această problemă. Capacitățile lui partman pot fi extinse cu module ale programului de instalare, dar depind de arhitectura sistemului dumneavoastră. Deci, dacă nu observaÈ›i toate facilitățile promise, verificaÈ›i că aÈ›i încărcat toate modulele necesare (ex.: partman-ext3, partman-xfs, sau partman-lvm). După ce sunteÈ›i mulÈ›umit de partiÈ›ionare, selectaÈ›i Finalizează partiÈ›ionarea È™i scrie modificările pe disc din meniul de partiÈ›ionare. Vi se va prezenta un rezumat al modificărilor făcute pe discuri È™i vi se va cere să confirmaÈ›i că sistemele de fiÈ™iere trebuie create aÈ™a cum a fost solicitat. 6.3.4.4. Configurarea dispozitivelor multi-disc (RAID software) Dacă aveÈ›i mai mult de un disc dur/solid^[6] în calculator, puteÈ›i folosi partman-md pentru a configura dispozitivele pentru performanÈ›e sporite È™i/sau siguranță sporită a datelor. Rezultatul este numit Dispozitiv multi-disc (sau, după cea mai faimoasă variantă a sa, "RAID software (redundanÈ›a ansamblurilor de discuri multiple)"). MD este, de fapt, un ansamblu de partiÈ›ii aflate pe discuri diferite È™i care, combinate, formează un dispozitiv logic. Acest dispozitiv poate fi folosit ca o partiÈ›ie obiÈ™nuită (drept urmare, în partman îl puteÈ›i formata, îi puteÈ›i asocia un punct de montare, etc.). Beneficiile obÈ›inute depind de tipul de dispozitiv MD pe care-l creaÈ›i. ÃŽn prezent sunt suportate: RAID0 Este în principal direcÈ›ionat spre performanță. RAID0 împarte toate datele primite în fâșii (eng. stripes) È™i le distribuie egal între fiecare dintre discurile din ansamblu. Acest lucru poate spori performanÈ›a la operaÈ›iile de citire/scriere, dar dacă unul dintre discuri se defectează, veÈ›i pierde tot (o parte din informaÈ›ii se vor afla încă pe discul/discurile fără probleme, însă cealaltă parte a fost pe discul defect). Scenariul tipic de utilizare a RAID0 este pentru prelucrare video. RAID1 Este potrivit pentru configuraÈ›ii în care siguranÈ›a este preocuparea principală. Acesta constă în mai multe (uzual două) partiÈ›ii de aceiaÈ™i dimensiune în care fiecare partiÈ›ie conÈ›ine exact aceleaÈ™i date. Acest lucru înseamnă în esență trei lucruri. ÃŽn primul rând, în cazul în care unul dintre discuri se defectează, aveÈ›i în continuare datele oglindite pe discurile rămase. ÃŽn cel de-al doilea rând, puteÈ›i folosi doar o parte din capacitatea disponibilă (mai exact, este dimensiunea celei mai mici partiÈ›ii din RAID). ÃŽn cel de-al treilea rând, citirile sunt echilibrat distribuite între discuri, lucru care poate spori performanÈ›a pe un server, cum este un server de fiÈ™iere care are tendinÈ›a de a fi mai încărcat cu operaÈ›ii de citire decât cu operaÈ›ii de scriere. OpÈ›ional, puteÈ›i avea în ansamblu un disc de rezervă care să ia locul discului defect, dacă apare un asemenea caz. RAID5 Este un bun compromis între viteză, siguranță È™i redundanță de date. RAID5 împarte datele primite în fâșii È™i le distribuie pe toate discurile, cu excepÈ›ia unuia (la fel ca RAID0). Spre deosebire de RAID0, RAID5 calculează È™i o informaÈ›ie de paritate care va fi scrisă pe discul rămas. Discul de paritate nu este static (în acest caz ar fi fost RAID4), ci este schimbat periodic, astfel încât informaÈ›ia de paritate este distribuită uniform pe toate discurile. ÃŽn cazul unui defect la unul dintre discuri, informaÈ›ia lipsă poate fi calculată din datele rămase È™i din informaÈ›iile de paritate. RAID5 trebuie să fie format din cel puÈ›in trei partiÈ›ii active. OpÈ›ional, puteÈ›i avea în ansamblu un disc de rezervă care să ia locul unui disc defect, dacă apare un asemenea caz. După cum se poate observa, RAID5 are acelaÈ™i grad de siguranță ca È™i RAID1 în timp ce realizează o redundanță mai slabă. Pe de altă parte, acesta este posibil să fie puÈ›in mai lent la operaÈ›iile de scriere decât RAID0 datorită calculului informaÈ›iei de paritate. RAID6 Este similar cu RAID5, cu excepÈ›ia faptului că foloseÈ™te două dispozitive de paritate în loc de unul. Un ansamblu RAID6 poate supravieÈ›ui până la două erori de disc. RAID10 RAID10 combină împărÈ›irea în fâșii (ca în RAID0) È™i oglindirea (ca în RAID1). Acesta creează n copii ale datelor primite È™i le distribuie pe partiÈ›ii, astfel încât niciuna dintre copiile aceloraÈ™i date să nu fie pe acelaÈ™i dispozitiv. Valoarea implicită a n este 2, dar poate fi stabilită la altă valoare în modul expert. Numărul de partiÈ›ii utilizate trebuie să fie de cel puÈ›in n. RAID10 are diferite scheme pentru distribuirea copiilor. ÃŽn mod implicit, este utilizat modul near (aproapiate). ÃŽn acest mod, copiile au aproximativ aceeaÈ™i poziÈ›ie pe toate discurile. ÃŽn modul far (depărtate), copiile au poziÈ›ii diferite pe discuri. ÃŽn modul offset (poziÈ›ia), fâșia este copiată, nu blocul de date. RAID10 poate fi folosit pentru a obÈ›ine fiabilitate È™i redundanță fără dezavantajul de a fi necesar să se calculeze paritatea. Pentru a rezuma: ┌──────┬───────────┬───────────┬───────────────┬──────────────────────────────┠│ │ Minim de │Dispozitive│SupravieÈ›uieÈ™te│ │ │Tipul │dispozitive│de rezervă │la un defect de│ SpaÈ›iu disponibil │ │ │ │ │ disc? │ │ ├──────┼───────────┼───────────┼───────────────┼──────────────────────────────┤ │ │ │ │ │Dimensiunea celei mai mici │ │RAID0 │2 │nu │nu │partiÈ›ii înmulÈ›ită cu numărul │ │ │ │ │ │de dispozitive din RAID │ ├──────┼───────────┼───────────┼───────────────┼──────────────────────────────┤ │RAID1 │2 │opÈ›ional │da │Dimensiunea celei mai mici │ │ │ │ │ │partiÈ›ii din RAID │ ├──────┼───────────┼───────────┼───────────────┼──────────────────────────────┤ │ │ │ │ │Dimensiunea celei mai mici │ │RAID5 │3 │opÈ›ional │da │partiÈ›ii înmulÈ›ită cu (numărul│ │ │ │ │ │de dispozitive din RAID minus │ │ │ │ │ │unu) │ ├──────┼───────────┼───────────┼───────────────┼──────────────────────────────┤ │ │ │ │ │Dimensiunea celei mai mici │ │RAID6 │4 │opÈ›ional │da │partiÈ›ii înmulÈ›ită cu (numărul│ │ │ │ │ │de dispozitive din RAID minus │ │ │ │ │ │două) │ ├──────┼───────────┼───────────┼───────────────┼──────────────────────────────┤ │ │ │ │ │Totalul partiÈ›iilor împărÈ›it │ │RAID10│2 │opÈ›ional │da │la numărul de copii în bucăți │ │ │ │ │ │(în mod implicit la două) │ └──────┴───────────┴───────────┴───────────────┴──────────────────────────────┘ Dacă doriÈ›i să aflaÈ›i mai multe despre Software RAID, consultaÈ›i ReÈ›etarul RAID software. Pentru a crea un dispozitiv MD (multi-disc), trebuie ca partiÈ›iile pe care le doriÈ›i să facă parte din RAID, să fie marcate precum "folosite într-un RAID". (Aceasta se face în partman în meniul ConfiguraÈ›ia partiÈ›iei unde ar trebui să selectaÈ›i Folosită ca: → volum fizic pentru RAID.) Notă AsiguraÈ›i-vă că sistemul poate fi pornit cu schema de partiÈ›ionare pe care o planificaÈ›i. ÃŽn general, va fi necesar să creaÈ›i un sistem de fiÈ™iere separat pentru /boot atunci când folosiÈ›i RAID pentru sistemul de fiÈ™iere rădăcină (/). Majoritatea încărcătoarelor de pornire nu au suport pentru RAID1 (RAID în modul oglindă, fără fâșii!), deci folosirea, de exemplu, a lui RAID5 pentru / È™i RAID1 pentru /boot poate fi o variantă posibilă. ÃŽn continuare, va trebui să alegeÈ›i Configurează RAID-ul software din meniul principal al lui partman. (Meniul va apărea după ce marcaÈ›i cel puÈ›in o partiÈ›ie pentru utilizare ca volum fizic pentru RAID.) ÃŽn primul ecran al partman-md doar selectaÈ›i Creează dispozitiv MD. Vi se va afiÈ™a o listă de tipuri de dispozitive MD suportate din care trebuie să alegeÈ›i unul (ex. RAID1). Ceea ce va urma depinde de tipul de dispozitiv MD selectat. • RAID0 este simplu -- vi se va prezenta lista de partiÈ›ii RAID disponibile È™i singurul lucru pe care va trebui să-l faceÈ›i este să selectaÈ›i partiÈ›iile care vor forma dispozitivul MD. • RAID1 este un pic mai dificil. Mai întâi vi se va cere să introduceÈ›i numărul de dispozitive active È™i numărul de dispozitive de rezervă care vor forma dispozitivul MD. Apoi va trebui să selectaÈ›i din lista de partiÈ›ii RAID disponibile pe acelea care vor fi active È™i pe cele care vor fi de rezervă. Numărul partiÈ›iilor selectate trebuie să fie egal cu cel precizat mai devreme. Nu vă îngrijoraÈ›i. Dacă greÈ™iÈ›i È™i selectaÈ›i un număr diferit de partiÈ›ii, debian-installer nu vă va lăsa să continuaÈ›i până când nu corectaÈ›i problema. • RAID5 are o procedură de configurare similară cu cea pentru RAID1, cu excepÈ›ia faptului că va trebui să folosiÈ›i cel puÈ›in trei partiÈ›ii active. • RAID6 are, de asemenea, o procedură de configurare similară cea pentru RAID1, cu excepÈ›ia faptului că va trebui să folosiÈ›i cel puÈ›in patru partiÈ›ii active. • Și RAID10 are o procedură de pregătire similară cu cea pentru RAID1, exceptând modul expert. ÃŽn modul expert debian-installer vă va cere să precizaÈ›i schema de repartizare a datelor. Schema are două părÈ›i. Prima parte este tipul de schemă. Este n (pentru copii în modul near (aproapiate)), f (pentru copii în modul far (depărtate)), sau o (pentru copii în modul offset (poziÈ›ia)). A doua parte este numărul de copii de făcut pentru date. Trebuie să fie cel puÈ›in atât de multe dispozitive active ca acest număr, astfel încât copiile să fie distribuite pe discuri diferite. Este posibil să aveÈ›i concomitent mai multe tipuri de dispozitive MD. De exemplu, dacă aveÈ›i trei discuri de câte 200GO pentru MD, fiecare conÈ›inând două partiÈ›ii de 100GO, puteÈ›i să combinaÈ›i primele partiÈ›ii din cele trei discuri în RAID0 (partiÈ›ie de 300GO, rapidă, pentru editare video) È™i să folosiÈ›i celelalte trei partiÈ›ii (2 active È™i 1 de rezervă) pentru RAID1 (partiÈ›ie de 100GO, destul de sigură pentru /home). După ce configuraÈ›i dispozitivele MD după bunul dumneavoastră plac, puteÈ›i selecta Finalizează din partman-md pentru a vă întoarce la partman pentru a crea sisteme de fiÈ™iere pe noile dispozitive MD È™i să le asociaÈ›i atributele obiÈ™nuite precum punctele de montare. 6.3.4.5. Configurarea Managerului de volume logice ("Logical Volume Manager": LVM) Dacă lucraÈ›i cu calculatoarele ca administrator sau ca utilizator "avansat", aÈ›i văzut, cu siguranță situaÈ›ia în care pe o partiÈ›ie (de obicei, cea mai importantă) spaÈ›iul liber era foarte limitat, în timp ce o altă partiÈ›ie era foarte puÈ›in utilizată È™i a trebuit să rezolvaÈ›i această problemă mutând fiÈ™iere dintr-o parte într-alta, făcând legături simbolice, etc. Pentru a evita situaÈ›ia descrisă, puteÈ›i folosi managerul de volume logice (LVM). Pe scurt, cu LVM puteÈ›i combina partiÈ›iile (volume fizice în jargonul LVM) pentru a forma un disc virtual (aÈ™a-numitul grup de volume) care poate fi apoi divizat în partiÈ›ii virtuale (volume logice). Ideea este că volumele logice (È™i, desigur, grupele de volume care sunt la baza acestora) se pot întinde peste mai multe discuri fizice. Acum, în momentul în care vă daÈ›i seama că aveÈ›i nevoie de mai mult spaÈ›iu pentru vechea partiÈ›ie /home de 160Go, puteÈ›i, pur È™i simplu, să adăugaÈ›i un disc nou de 300Go la calculator, să îl adăugaÈ›i la grupul de volume existent È™i să redimensionaÈ›i volumul logic care conÈ›ine sistemul de fiÈ™iere /home È™i, gata -- utilizatorii vor avea din nou spaÈ›iu pe partiÈ›ia reînnoită de 460GO. Acest exemplu este, desigur, un pic simplificat. Dacă nu l-aÈ›i citit încă, ar fi bine să citiÈ›i ReÈ›etarul LVM. Configurarea LVM în debian-installer este destul de simplă È™i complet integrată în partman. Mai întâi, va trebui să marcaÈ›i partiÈ›ia(iile) care să fie folosite ca volume fizice pentru LVM. Acest lucru se face în meniul ConfiguraÈ›ia partiÈ›iei:, unde va trebui să selectaÈ›i Folosită ca: → volum fizic pentru LVM. Avertisment AveÈ›i grijă: noua configurare LVM va distruge toate datele de pe toate partiÈ›iile marcate cu un cod de tip LVM. Deci, dacă aveÈ›i deja un LVM pe unele dintre discuri È™i doriÈ›i să instalaÈ›i Debian suplimentar la acea maÈ™ină, vechiul LVM (deja existent) va fi È™ters! AcelaÈ™i lucru este valabil È™i pentru partiÈ›iile, care sunt (din orice motiv) marcate în mod înÈ™elător cu un cod de tip LVM, dar care conÈ›in ceva diferit (cum ar fi un volum criptat). Trebuie să eliminaÈ›i astfel de discuri din sistem înainte de a efectua o nouă configurare LVM! Odată cu întoarcerea la ecranul principal al lui partman veÈ›i vedea o nouă opÈ›iune Configurarea Managerului de volume logice (LVM). După selectarea acesteia, mai întâi vi se va cere să confirmaÈ›i schimbările în aÈ™teptare ce se vor face asupra tabelei de partiÈ›ii (dacă există) È™i apoi se va afiÈ™a meniul de configurare al LVM-ului. Meniul este sensibil la context È™i afiÈ™ează doar acÈ›iunile valide. AcÈ›iunile posibile sunt: • AfiÈ™ează detaliile de configurare: arată structura dispozitivului LVM, numele È™i dimensiunile volumelor logice È™i multe altele • Creează grup de volume • Creează volum logic • Șterge grupul de volume • Șterge volumul logic • Extinde grupul de volume • Reduce grupul de volume • Finalizare: reveniÈ›i la ecranul partman principal FolosiÈ›i opÈ›iunile din acest meniu pentru a crea mai întâi un grup de volume È™i È™i apoi creaÈ›i volumele logice în interiorul acestuia. După ce reveniÈ›i la ecranul principal al lui partman, toate volumele logice create vor fi afiÈ™ate în acelaÈ™i mod ca È™i partiÈ›iile obiÈ™nuite (È™i ar trebui să le trataÈ›i ca atare). 6.3.4.6. Configurarea volumelor criptate debian-installer vă oferă posibilitatea să configuraÈ›i partiÈ›ii criptate. Orice fiÈ™ier scris pe o asemenea partiÈ›ie este imediat salvat pe dispozitiv în formă criptată. Accesul la datele criptate este permis doar după introducerea frazei de acces folosite când a fost creată partiÈ›ia criptată. Această caracteristică este utilă este utilă pentru protejarea datelor confidenÈ›iale în eventualitatea furtului laptopului sau a discului dur/solid. HoÈ›ul ar putea căpăta acces fizic la discul dur/solid, dar fără a cunoaÈ™te fraza de acces corectă, datele de pe disc vor arăta ca niÈ™te caractere aleatorii. Cele mai importante două partiÈ›ii de criptat sunt: partiÈ›ia "home", unde se află datele private ale dumneavoastră È™i partiÈ›ia spaÈ›iului de interschimb (swap), unde este posibil ca date confidenÈ›iale să fie stocate temporar în timpul funcÈ›ionării. Desigur, nimic nu vă împiedică să criptaÈ›i orice altă partiÈ›ie care ar putea prezenta interes. De exemplu, /var, unde serverele de baze de date, serverele de poÈ™tă electronică È™i serverele de imprimare își stochează datele, sau /tmp care este folosit de diverse programe să stocheze fiÈ™iere temporare potenÈ›ial interesante. Unele persoane ar putea să cripteze întregul sistem. Singura excepÈ›ie este partiÈ›ia /bootcare trebuie să rămână necriptată deoarece în prezent nu există nici o metodă de a încărca nucleul de pe un sistem de fiÈ™iere criptat (GRUB este acum capabil să facă asta, dar debian-installer în prezent nu are suport nativ pentru /boot criptat. Prin urmare, configurarea este acoperită într-un document separat). Notă A se reÈ›ine că performanÈ›a partiÈ›iilor criptate va fi mai scăzută decât cea a partiÈ›iilor necriptate deoarece datele trebuie să fie criptate sau decriptate pentru fiecare operaÈ›ie de scriere sau citire. Impactul asupra performanÈ›ei depinde de viteza procesorului, tipul de cifrare ales È™i lungimea cheii. Pentru a folosi criptarea trebuie să creaÈ›i o nouă partiÈ›ie selectând în meniul principal al programului de partiÈ›ionare un spaÈ›iu liber. O altă opÈ›iune este selectarea unei partiÈ›ii existente (ex. o partiÈ›ie obiÈ™nuită, un volum logic LVM sau un volum RAID). ÃŽn meniul ConfiguraÈ›ia partiÈ›iei trebuie să selectaÈ›i volum fizic pentru criptare la opÈ›iunea FoloseÈ™te ca:. Meniul se va schimba apoi È™i va include câteva opÈ›iuni criptografice pentru acea partiÈ›ie. Metoda de criptare acceptată de debian-installer este dm-crypt (inclus în nucleele Linux mai noi, capabil să găzduiască volume fizice LVM). Mai întâi să vedem opÈ›iunile disponibile la selectarea lui Device-mapper (dm-crypt)ca metodă de criptare. Ca de obicei, dacă aveÈ›i îndoieli, folosiÈ›i valorile implicite deoarece au fost alese cu grijă, având în vedere securitatea. Criptare: aes Această opÈ›iune vă permite să selectaÈ›i algoritmul de criptare (cifrare) care va fi folosit la criptarea datelor pe partiÈ›ie. debian-installer are în prezent suport pentru următorii algoritmi de cifrare pentru blocuri: aes , blowfish, serpent È™i twofish. DiscuÈ›ia despre calitățile acestor algoritmi nu este obiectul acestui document, totuÈ™i este posibil ca să vă ajute să vă decideÈ›i faptul că în 2000 institutul NaÈ›ional American de Standarde È™i Tehnologii a ales AES ca fiind algoritmul standard de criptare pentru protejarea datelor confidenÈ›iale în secolul 21. Dimensiunea cheii: 256 Aici puteÈ›i preciza lungimea cheii de criptare. Cu cât dimensiunea cheii este mai mare, cu atât criptarea este mai puternică. Pe de altă parte, mărirea cheii duce, de obicei, la o degradare a performanÈ›ei. Disponibilitatea diverselor dimensiuni de chei depinde de algoritmul de cifrare. Algoritmul VI: xts-plain64 Vectorul de IniÈ›ializare sau algoritmul VI (în eng. "Initialization Vector": IV) este utilizat în criptografie pentru a se asigura că aplicarea cifrului pe aceleaÈ™i date de text clar cu aceeaÈ™i cheie produce întotdeauna un text cifrat unic. Ideea este de a preveni încercarea unui atacator de a deduce informaÈ›ii din È™abloane repetate în datele criptate. Dintre alternativele oferite, cea implicită, xts-plain64 este în prezent cea mai puÈ›in vulnerabilă la atacurile cunoscute. FolosiÈ›i celelalte alternative doar dacă trebuie să asiguraÈ›i compatibilitatea cu un alt sistem instalat anterior care nu poate folosi algoritmii mai noi. Cheia de criptare: Frază de acces Aici puteÈ›i alege tipul de cheie de criptare pentru această partiÈ›ie. Fraza de acces Cheia de criptare va fi calculată ^[7] pe baza unei fraze de acces pe care o veÈ›i putea introduce mai târziu în decursul procesului. Cheie aleatoare O nouă cheie de criptare va fi generată din date aleatoare de fiecare dată când încercaÈ›i să iniÈ›ializaÈ›i partiÈ›ia criptată. Cu alte cuvinte, la fiecare oprire conÈ›inutul partiÈ›iei se va pierde deoarece cheia este È™tearsă din memorie (desigur, aÈ›i putea să încercaÈ›i să ghiciÈ›i cheia cu un atac de tip "forță brută", dar acest lucru nu este realizabil în decursul unei întregi vieÈ›i, decât dacă există o slăbiciune necunoscută în algoritmul de cifrare). Cheile aleatorii sunt utile pentru partiÈ›iile de spaÈ›iu de interschimb (swap), deoarece nu trebuie să vă deranjaÈ›i să vă amintiÈ›i fraza de acces sau să È™tergeÈ›i informaÈ›iile sensibile din partiÈ›ia de spaÈ›iu de interschimb (swap) înainte de a închide computerul. TotuÈ™i, înseamnă, de asemenea, că nu veÈ›i putea utiliza funcÈ›ionalitatea "suspend-to-disk " (suspendare pe disc) oferită de nucleele Linux mai noi, deoarece va fi imposibil (în timpul unei porniri ulterioare) pentru a recupera datele suspendate scrise pe partiÈ›ia de spaÈ›iu de interschimb (swap). ȘtergeÈ›i datele: da StabileÈ™te dacă conÈ›inutul acestei partiÈ›ii trebuie suprascris cu date aleatorii înainte de a configura criptarea. Acest lucru este recomandat deoarece, altfel, ar putea fi posibil ca un atacator să discearnă care părÈ›i ale partiÈ›iei sunt în uz È™i care nu. ÃŽn plus, acest lucru va îngreuna recuperarea oricăror date rămase din instalările anterioare^[8]. După ce aÈ›i selectat parametrii doriÈ›i pentru partiÈ›iile criptate, reveniÈ›i la meniul principal de partiÈ›ionare. Ar trebui să existe acum un nou element de meniu numit Configurarea volumelor criptate. După ce îl selectaÈ›i, vi se va cere să confirmaÈ›i È™tergerea datelor de pe partiÈ›iile marcate pentru a fi È™terse È™i, eventual, alte acÈ›iuni, cum ar fi scrierea unui nou tabel de partiÈ›ii. Pentru partiÈ›iile mari, acest lucru poate dura ceva timp. ÃŽn continuare, vi se va cere să introduceÈ›i o frază de acces pentru partiÈ›iile configurate să utilizeze una. Frazele de acces bune trebuie să aibă mai mult de 8 caractere, trebuie să fie un amestec de litere, cifre È™i alte caractere È™i nu trebuie să conÈ›ină cuvinte comune din dicÈ›ionar sau informaÈ›ii uÈ™or de asociat cu dvs. (cum ar fi datele de naÈ™tere, hobby-uri, nume de animale de companie, numele membrilor familiei sau ale rudelor, etc.). Avertisment ÃŽnainte de a introduce fraze de acces, ar fi trebuit să vă asiguraÈ›i că tastatura este configurată corect È™i generează caracterele aÈ™teptate. Dacă nu sunteÈ›i sigur, puteÈ›i trece la a doua consolă virtuală È™i puteÈ›i tasta ceva text la prompt. Acest lucru vă asigură că nu veÈ›i fi surprins mai târziu, de ex. încercând să introduceÈ›i o expresie de acces folosind un aranjament de tastatură "qwerty" când aÈ›i folosit un aranjament "azerty" în timpul instalării. Această situaÈ›ie poate avea mai multe cauze. Poate că aÈ›i trecut la un alt aranjament de tastatură în timpul instalării sau este posibil ca aranjamentul de tastatură selectat să nu fi fost încă configurat când aÈ›i introdus fraza de acces pentru sistemul de fiÈ™iere rădăcină. Dacă aÈ›i ales să utilizaÈ›i alte metode decât o frază de acces pentru a crea chei de criptare, acestea vor fi generate acum. Deoarece este posibil ca nucleul să nu fi adunat o cantitate suficientă de entropie în această etapă incipientă a instalării, procesul poate dura mult timp. PuteÈ›i ajuta la accelerarea procesului prin generarea de entropie: de ex. prin apăsarea tastelor de formă aleatorie sau prin trecerea la shell-ul de pe a doua consolă virtuală È™i generarea de trafic de reÈ›ea È™i de disc (descărcarea unor fiÈ™iere, introducerea de fiÈ™iere mari în /dev/null etc.). Acest lucru se va repeta pentru fiecare partiÈ›ie care urmează să fie criptată. După revenirea la meniul principal de partiÈ›ionare, veÈ›i vedea toate volumele criptate ca partiÈ›ii suplimentare care pot fi configurate în acelaÈ™i mod ca È™i partiÈ›iile obiÈ™nuite. Următorul exemplu arată un volum criptat prin «dm-crypt». Volum criptat (sda2_crypt) - 115.1 GB Linux device-mapper #1 115.1 GB F ext3 Acum este momentul să atribuiÈ›i puncte de montare volumelor È™i să schimbaÈ›i opÈ›ional tipurile de sisteme de fiÈ™iere dacă cele implicite nu vi se potrivesc. AcordaÈ›i atenÈ›ie identificatorilor din paranteze (sda2_crypt în acest caz) È™i punctelor de montare pe care le-aÈ›i atribuit fiecărui volum criptat. VeÈ›i avea nevoie de aceste informaÈ›ii mai târziu când porniÈ›i noul sistem. DiferenÈ›ele dintre procesul de pornire obiÈ™nuit È™i procesul de pornire cu volume criptate vor fi acoperite mai târziu în SecÈ›iune 7.2, "Montarea volumelor criptate". Odată ce sunteÈ›i mulÈ›umit de schema de partiÈ›ionare, continuaÈ›i cu instalarea. 6.3.5. Instalarea sistemului de bază DeÈ™i această etapă este cea mai puÈ›in problematică, consumă o parte semnificativă a instalării, deoarece descarcă, verifică È™i despachetează întregul sistem de bază. Dacă aveÈ›i o conexiune lentă la computer sau la reÈ›ea, acest lucru ar putea dura ceva timp. ÃŽn timpul instalării sistemului de bază, mesajele de despachetare È™i de configurare a pachetului sunt redirecÈ›ionate către tty4 (terminalul 4). PuteÈ›i accesa acest terminal apăsând Alt stânga+F4; reveniÈ›i la procesul principal de instalare cu Alt stânga+F1. Mesajele de despachetare/configurare generate în această fază sunt de asemenea salvate în /var/log/syslog. Le puteÈ›i verifica acolo dacă instalarea se realizează printr-o consolă serială. Ca parte a instalării, va fi instalat un nucleu Linux. La prioritatea implicită, instalatorul va alege pentru dvs. una care se potriveÈ™te cel mai bine cu echipamentul dvs. ÃŽn modurile cu prioritate inferioară, veÈ›i putea alege dintr-o listă de nuclee disponibile. Când pachetele sunt instalate utilizând sistemul de gestionare a pachetelor, acesta va instala implicit È™i pachetele care sunt recomandate de acele pachete. Pachetele recomandate nu sunt strict necesare pentru funcÈ›ionalitatea de bază a software-ului selectat, dar îmbunătățesc acel software È™i ar trebui, în opinia responsabililor de pachete, să fie instalate în mod normal împreună cu acel software. Notă Din motive tehnice, pachetele instalate în timpul instalării sistemului de bază sunt instalate fără "Recomandările". Regula descrisă mai sus intră în vigoare numai după acest moment al procesului de instalare. 6.3.6. Instalarea de software suplimentar ÃŽn acest moment aveÈ›i un sistem utilizabil, dar limitat. Majoritatea utilizatorilor vor dori să instaleze software suplimentar pe sistem pentru a-l adapta nevoilor lor, iar programul de instalare vă permite să faceÈ›i acest lucru. Acest pas poate dura chiar mai mult decât instalarea sistemului de bază dacă aveÈ›i o conexiune lentă la computer sau la reÈ›ea. 6.3.6.1. Configurarea lui «apt» Unul dintre instrumentele folosite pentru a instala pachete pe un sistem Debian GNU/Linux este programul apt, din pachetul apt^[9]. Alte interfeÈ›e pentru gestionarea pachetelor, cum ar fi aptitude È™i synaptic, sunt de asemenea utilizate. Aceste interfeÈ›e sunt recomandate utilizatorilor noi, deoarece integrează unele caracteristici suplimentare (căutarea pachetelor È™i verificări de stare) într-o interfață de utilizator plăcută. apt trebuie configurat astfel încât să È™tie de unde să recupereze pachetele. Rezultatele acestei configurări sunt scrise în fiÈ™ierul /etc/apt/sources.list. PuteÈ›i examina È™i edita acest fiÈ™ier după bunul plac după finalizarea instalării. Dacă instalaÈ›i cu prioritatea implicită, programul de instalare se va ocupa în mare măsură de configuraÈ›ie automat, pe baza metodei de instalare pe care o utilizaÈ›i È™i, eventual, folosind alegerile făcute mai devreme în instalare. ÃŽn majoritatea cazurilor, programul de instalare va adăuga automat o oglindă de securitate È™i, dacă instalaÈ›i distribuÈ›ia stabilă, o oglindă pentru serviciul " stable-updates" (actualizări pentru distribuÈ›ia stabilă). Dacă instalaÈ›i la o prioritate mai mică (de exemplu, în modul expert), veÈ›i putea lua mai multe decizii singur. PuteÈ›i alege dacă să utilizaÈ›i sau nu serviciile de securitate È™i/sau de actualizări pentru distribuÈ›ia stabilă È™i puteÈ›i alege să adăugaÈ›i pachete din secÈ›iunile "contrib", "non-free" È™i " non-free-firmware" ale arhivei . 6.3.6.1.1. Instalarea de pe mai multe imagini CD sau DVD Dacă instalaÈ›i de pe o imagine CD sau DVD care face parte dintr-un set mai mare, programul de instalare vă va întreba dacă doriÈ›i să scaneze medii suplimentare de instalare. Dacă aveÈ›i la dispoziÈ›ie astfel de suporturi suplimentare, probabil că doriÈ›i să faceÈ›i acest lucru, astfel încât instalatorul să poată folosi pachetele incluse pe ele. Dacă nu aveÈ›i niciun suport suplimentar, aceasta nu este nicio problemă: utilizarea acestora nu este necesară. Dacă, de asemenea, nu utilizaÈ›i o oglindă de reÈ›ea (după cum este explicat în secÈ›iunea următoare), poate însemna că nu pot fi instalate toate pachetele care aparÈ›in sarcinilor pe care le selectaÈ›i în următorul pas al instalării. Notă Pachetele sunt incluse pe imaginile CD È™i DVD în ordinea popularității lor. Aceasta înseamnă că pentru cele mai multe utilizări este necesară doar prima imagine a unui set È™i că doar foarte puÈ›ini oameni folosesc de fapt oricare dintre pachetele incluse pe ultimele imagini ale unui set. De asemenea, înseamnă că achiziÈ›ionarea de la diverÈ™i vânzători sau descărcarea È™i inscripÈ›ionarea unui set complet de CD-uri este doar o risipă de bani, deoarece nu le veÈ›i folosi niciodată pe multe dintre ele. ÃŽn cele mai multe cazuri, este mai bine să obÈ›ineÈ›i doar primele 3 până la 8 CD-uri È™i să instalaÈ›i orice pachet suplimentar de care aveÈ›i nevoie din Internet, folosind o oglindă. AcelaÈ™i lucru este valabil È™i pentru seturile de DVD-uri: primul DVD, sau poate primele două DVD-uri vor acoperi majoritatea nevoilor. Dacă scanaÈ›i mai multe medii de instalare, programul de instalare vă va solicita să le schimbaÈ›i atunci când are nevoie de pachete de la unul care nu este în prezent în unitate. ReÈ›ineÈ›i că numai discurile care aparÈ›in aceluiaÈ™i set ar trebui scanate. Ordinea în care sunt scanate nu contează cu adevărat, dar scanarea lor în ordine crescătoare va reduce È™ansele de greÈ™eli. 6.3.6.1.2. Utilizarea unei oglinzi de reÈ›ea O întrebare care va fi pusă în timpul majorității instalărilor este dacă să se folosească sau nu o oglindă de reÈ›ea ca sursă pentru pachete. ÃŽn cele mai multe cazuri, răspunsul implicit ar trebui să fie cel adecvat, dar există câteva excepÈ›ii. Dacă nu instalaÈ›i de pe un set complet de imagini de CD/DVD, ar trebui să utilizaÈ›i o oglindă de reÈ›ea, deoarece altfel veÈ›i ajunge cu un sistem foarte minim. TotuÈ™i, dacă aveÈ›i o conexiune limitată la Internet, cel mai bine este să nu să selectaÈ›i sarcina birou în următorul pas al instalării. Dacă instalaÈ›i de pe o singură imagine CD completă, utilizarea unei oglinzi de reÈ›ea nu este necesară, dar este totuÈ™i recomandată deoarece o singură imagine CD conÈ›ine doar un număr destul de limitat de pachete. Dacă aveÈ›i o conexiune limitată la Internet, poate fi totuÈ™i cel mai bine să nu să selectaÈ›i o oglindă de reÈ›ea aici, ci să finalizaÈ›i instalarea folosind doar ceea ce este disponibil pe imaginea de pe CD È™i să instalaÈ›i selectiv pachete suplimentare după instalare (de ex. după ce aÈ›i repornit în noul sistem). Dacă instalaÈ›i de pe DVD, orice pachet necesar în timpul instalării ar trebui să fie prezent pe prima imagine DVD. Utilizarea unei oglinzi de reÈ›ea este opÈ›ională. Un avantaj al adăugării unei oglinzi de reÈ›ea este că actualizările, care au avut loc de când imaginile CD/DVD au fost create È™i au fost incluse într-o versiune punctuală, vor deveni disponibile pentru instalare, prelungind astfel durata de viață a setului de CD/DVD fără a compromite securitatea sau stabilitatea sistemului instalat. ÃŽn rezumat: selectarea unei oglinzi de reÈ›ea este în general o idee bună, cu excepÈ›ia cazului în care nu aveÈ›i o conexiune bună la Internet. Dacă versiunea curentă a unui pachet este disponibilă de pe mediul de instalare, programul de instalare o va folosi întotdeauna. Deci, cantitatea de date care va fi descărcată dacă selectaÈ›i o oglindă depinde de 1. sarcinile pe care le selectaÈ›i în următorul pas al instalării, 2. ce pachete sunt necesare pentru sarcinile respective, 3. care dintre aceste pachete sunt prezente pe suportul de instalare pe care l-aÈ›i scanat È™i 4. dacă versiunile actualizate ale pachetelor incluse pe suportul de instalare sunt disponibile dintr-o oglindă (fie o oglindă a pachetului obiÈ™nuit, fie o oglindă pentru securitate sau actualizări ale distribuÈ›iei stabile). ReÈ›ineÈ›i că ultimul punct înseamnă că, inclusiv dacă alegeÈ›i să nu utilizaÈ›i o oglindă de reÈ›ea, unele pachete pot fi încă descărcate de pe Internet dacă există o actualizare de securitate sau actualizări ale distribuÈ›iei stabile disponibile pentru ele È™i acele servicii au fost configurate. 6.3.6.1.3. Alegerea unei oglinzi din reÈ›ea Cu excepÈ›ia cazului în care aÈ›i ales să nu utilizaÈ›i o oglindă de reÈ›ea, vi se va prezenta o listă de oglinzi de reÈ›ea bazată pe selecÈ›ia țării dvs. mai devreme în procesul de instalare. Alegerea implicită oferită este, de obicei, cea adecvată. Valoarea implicită oferită este deb.debian.org, care nu este o oglindă în sine, dar va redirecÈ›iona către o oglindă care ar trebui să fie actualizată È™i rapidă. Aceste oglinzi acceptă TLS (protocol https) È™i IPv6. Acest serviciu este întreÈ›inut de echipa de administratori a sistemului Debian ("Debian System Administration ":DSA). O oglindă poate fi, de asemenea, specificată manual, alegând "introduceÈ›i manual informaÈ›iile" . PuteÈ›i specifica apoi un nume de gazdă în oglindă È™i un număr de port opÈ›ional. Aceasta trebuie să fie de fapt o bază URL, adică atunci când specificaÈ›i o adresă IPv6, trebuie să adăugaÈ›i paranteze drepte în jurul ei, de exemplu "[2001:db8::1]". Dacă calculatorul dvs. se află într-o reÈ›ea exclusiv IPv6 (ceea ce probabil nu este cazul pentru marea majoritate a utilizatorilor), este posibil ca utilizarea oglinzii implicite pentru È›ara dvs. să nu funcÈ›ioneze. Toate oglinzile din listă sunt accesibile prin IPv4, dar numai unele dintre ele pot fi utilizate prin IPv6. Deoarece conectivitatea oglinzilor individuale se poate modifica în timp, aceste informaÈ›ii nu sunt disponibile în programul de instalare. Dacă nu există conectivitate IPv6 pentru oglinda implicită pentru È›ara dvs., puteÈ›i fie să încercaÈ›i unele dintre celelalte oglinzi care vi se oferă sau să alegeÈ›i opÈ›iunea "introduceÈ›i manual informaÈ›iile". Apoi puteÈ›i specifica "ftp.ipv6.debian.org" ca nume de oglindă, care este un alias pentru o oglindă disponibilă prin IPv6, deÈ™i probabil că nu va fi cea mai rapidă posibilă. 6.3.6.2. Selectarea È™i instalarea software-ului ÃŽn timpul procesului de instalare, vi se oferă posibilitatea de a selecta software suplimentar de instalat. ÃŽn loc să alegeÈ›i pachete software individuale din pachetele disponibile, această etapă a procesului de instalare se concentrează pe selectarea È™i instalarea colecÈ›iilor predefinite de software pentru a configura rapid calculatorul pentru a efectua diverse sarcini. Aceste sarcini reprezintă în mod vag un număr de activității sau lucruri diferite pe care doriÈ›i să le faceÈ›i cu calculatorul dvs., cum ar fi "Mediu de birou", "Server web" sau "Server SSH"^[10]. SecÈ›iune D.2, "SpaÈ›iu pe disc necesar pentru sarcini" enumeră cerinÈ›ele de spaÈ›iu pentru sarcinile disponibile. Unele sarcini pot fi preselectate pe baza caracteristicilor calculatorului pe care instalaÈ›i. Dacă nu sunteÈ›i de acord cu aceste selecÈ›ii, le puteÈ›i deselecta. PuteÈ›i chiar să optaÈ›i pentru a nu instala deloc sarcini în acest moment. IndicaÈ›ie ÃŽn interfaÈ›a cu utilizatorul standard a programului de instalare, puteÈ›i utiliza bara de spaÈ›iu pentru a comuta selectarea unei sarcini. Notă Sarcina "Mediu de birou" va instala un mediu grafic de birou. Implicit, debian-installer instalează mediul de birou . Este posibil să selectaÈ›i în mod interactiv un alt mediu de birou în timpul instalării. De asemenea, este posibil să instalaÈ›i mai multe medii de birou, dar este posibil ca unele combinaÈ›ii dintre aceste medii de birou să nu fie coinstalabile. ReÈ›ineÈ›i că acest lucru va funcÈ›iona numai dacă pachetele necesare pentru mediul de birou dorit sunt efectiv disponibile. Dacă instalaÈ›i folosind o singură imagine CD completă, acestea vor trebui, eventual, să fie descărcate dintr-o oglindă de reÈ›ea, deoarece este posibil să nu fie disponibile pe imaginea CD din cauza cantității sale limitate de spaÈ›iu. Instalarea oricăruia dintre mediile de birou disponibile în acest fel ar trebui să funcÈ›ioneze bine dacă utilizaÈ›i o imagine DVD sau orice altă metodă de instalare. Diferitele sarcini de server vor instala software aproximativ după cum urmează. Server web: apache2; Server SSH: openssh. Sarcina "Sistem standard" va instala orice pachet care are un "standard" prioritar. Aceasta include o mulÈ›ime de utilități comune care sunt disponibile în mod normal pe orice sistem Linux sau Unix. Ar trebui să lăsaÈ›i această sarcină selectată dacă nu È™tiÈ›i ce faceÈ›i È™i doriÈ›i un sistem cu adevărat minim. Dacă în timpul selectării limbii a fost selectată o altă configuraÈ›ie regională implicită diferită de "C", tasksel va verifica dacă sunt definite sarcini de localizare pentru acea configuraÈ›ie regională È™i va încerca automat să instaleze pachetele de localizare relevante . Aceasta include, de exemplu, pachete care conÈ›in liste de cuvinte sau fonturi speciale pentru limba dumneavoastră. Dacă a fost selectat un mediu de birou, acesta va instala È™i pachetele de localizare adecvate pentru acesta (dacă sunt disponibile). După ce aÈ›i selectat sarcinile, pulsaÈ›i butonul Continue. ÃŽn acest moment, apt va instala pachetele care fac parte din sarcinile selectate. Dacă un anumit program are nevoie de mai multe informaÈ›ii de la utilizator, acesta vă va solicita furnizarea lor în timpul acestui proces. Ar trebui să È™tiÈ›i că, în special, sarcina «Mediu grafic de birou» este foarte mare. Mai ales când se instalează de pe un CD-ROM normal în combinaÈ›ie cu o oglindă pentru pachete care nu sunt de pe CD-ROM, programul de instalare poate dori să recupereze o mulÈ›ime de pachete prin reÈ›ea. Dacă aveÈ›i o conexiune la internet relativ lentă, acest lucru poate dura mult timp. Nu există nicio opÈ›iune de a anula instalarea pachetelor odată ce aceasta a început. Chiar È™i atunci când pachetele sunt incluse pe CD-ROM, programul de instalare le poate prelua din oglindă dacă versiunea disponibilă pe oglindă este mai recentă decât cea inclusă pe CD-ROM. Dacă instalaÈ›i distribuÈ›ia stabilă, acest lucru se poate întâmpla după o lansare punctuală (o actualizare a versiunii stabile originale); dacă instalaÈ›i distribuÈ›ia de testare, acest lucru se va întâmpla dacă utilizaÈ›i o imagine mai veche. 6.3.7. FaceÈ›i ca sistemul să fie capabil să pornească 6.3.7.1. Detectarea altor sisteme de operare ÃŽnainte ca un încărcător de pornire să fie instalat, instalatorul va încerca să caute alte sisteme de operare care sunt instalate în calculator. Dacă găseÈ™te un sistem de operare acceptat, veÈ›i fi informat despre acest lucru în timpul pasului de instalare a încărcătorului de pornire, iar calculatorul va fi configurat să pornească acest alt sistem de operare în plus față de Debian. ReÈ›ineÈ›i că mai multe sisteme de operare pornind pe o singură maÈ™ină este încă ceva ce È›ine de magia neagră, oricum ceva mistic. Suportul automat pentru detectarea È™i configurarea încărcătoarelor de pornire pentru a porni alte sisteme de operare variază în funcÈ›ie de arhitectură È™i chiar de subarhitectură. Dacă nu funcÈ›ionează, ar trebui să consultaÈ›i documentaÈ›ia gestionarului de pornire pentru mai multe informaÈ›ii. 6.3.7.2. ContinuaÈ›i fără încărcătorul de pornire Această opÈ›iune poate fi folosită pentru a finaliza instalarea chiar È™i atunci când nu trebuie instalat niciun încărcător de pornire, fie pentru că arhitectura/subarhitectura nu oferă unul, fie pentru că nu se doreÈ™te niciunul (de exemplu, veÈ›i folosi încărcătorul de pornire existent). Dacă intenÈ›ionaÈ›i să configuraÈ›i manual încărcătorul de pornire, ar trebui să verificaÈ›i numele nucleului instalat în /target/boot. De asemenea, ar trebui să verificaÈ›i acel director pentru prezenÈ›a unui initrd; dacă există unul, probabil va trebui să instruiÈ›i încărcătorul de pornire să îl folosească. Alte informaÈ›ii de care veÈ›i avea nevoie sunt discul È™i partiÈ›ia pe care le-aÈ›i selectat pentru sistemul dvs. de fiÈ™iere / È™i, dacă aÈ›i ales să instalaÈ›i /boot pe o partiÈ›ie separată, È™i sistemul de fiÈ™iere al /boot. 6.3.8. Se finalizează instalarea Acesta este ultimul pas în procesul de instalare al Debian în timpul căruia programul de instalare va efectua orice activitate de ultimă oră. Constă mai ales în a face ordine după debian-installer. 6.3.8.1. Repornirea sistemului După ultima solicitare, sistemul va fi oprit deoarece repornirea nu este acceptată pe S/390. Apoi, trebuie să IPL Debian GNU/Linux din DASD pe care l-aÈ›i selectat pentru sistemul de fiÈ™iere rădăcină în timpul primilor paÈ™i ai instalării. 6.3.9. Rezolvarea problemelor Componentele enumerate în această secÈ›iune nu sunt de obicei implicate în procesul de instalare, dar aÈ™teaptă în fundal pentru a ajuta utilizatorul în cazul în care ceva nu merge bine. 6.3.9.1. Salvarea jurnalelor de instalare Dacă instalarea are succes, fiÈ™ierele jurnal create în timpul procesului de instalare vor fi salvate automat în /var/log/installer/ pe noul dumneavoastră sistem Debian. Alegerea opÈ›iunii Salvează jurnalele de depanare din meniul principal vă permite să salvaÈ›i fiÈ™ierele de jurnal pe un stick USB, reÈ›ea, disc dur sau alte medii. Acest lucru poate fi util dacă întâmpinaÈ›i probleme fatale în timpul instalării È™i doriÈ›i să studiaÈ›i jurnalele pe alt sistem sau să le ataÈ™aÈ›i la un raport de instalare. 6.3.9.2. Utilizarea Shell È™i vizualizarea jurnalelor Există mai multe metode pe care le puteÈ›i folosi pentru a obÈ›ine un shell în timp ce rulaÈ›i o instalare. Pe majoritatea sistemelor, È™i dacă nu instalaÈ›i printr-o consolă serială, cea mai uÈ™oară metodă este să comutaÈ›i la a doua consolă virtuală apăsând Alt stânga+F2 ^[11] (pe o tastatură Mac, OpÈ›iune+F2). FolosiÈ›i Alt stânga+F1 pentru a reveni la programul de instalare. Dacă nu puteÈ›i comuta între console, există È™i un element Execute a Shell în meniul principal care poate fi folosit pentru a porni un shell. PuteÈ›i ajunge la meniul principal din majoritatea dialogurilor apăsând butonul Go Back o dată sau de mai multe ori. TastaÈ›i exit pentru a închide shell-ul È™i a reveni la programul de instalare. ÃŽn acest moment, aÈ›i pornit de pe discul RAM È™i există un set limitat de utilități Unix disponibile pentru utilizare. PuteÈ›i vedea ce programe sunt disponibile cu comanda ls /bin /sbin /usr/bin /usr/sbin È™i tastând help. Shell-ul este o clonă Bourne numită ash È™i are câteva caracteristici drăguÈ›e, cum ar fi completarea automată È™i istoricul. Pentru a edita È™i vizualiza fiÈ™iere, utilizaÈ›i editorul de text nano. FiÈ™ierele jurnal pentru sistemul de instalare pot fi găsite în directorul /var/log. Notă DeÈ™i puteÈ›i face practic orice într-un shell din lucrurile pe care comenzile disponibile vă permit să le faceÈ›i, opÈ›iunea de a folosi un shell este într-adevăr acolo doar în cazul în care ceva merge prost È™i pentru depanare. A face lucruri manual din shell poate interfera cu procesul de instalare È™i poate duce la erori sau la o instalare incompletă. ÃŽn special, ar trebui să lăsaÈ›i întotdeauna programul de instalare să vă activeze partiÈ›ia de swap È™i să nu faceÈ›i acest lucru singur din shell. 6.3.10. Instalarea prin consola de reÈ›ea (network-console) Pentru instalările pe S/390, aceasta este metoda implicită după configurarea reÈ›elei. Vi se va cere să utilizaÈ›i o nouă parolă pentru a vă conecta la sistemul de instalare, iar acesta vă va cere confirmarea partolei. Asta e tot. Acum ar trebui să vedeÈ›i un ecran care vă indică să vă conectaÈ›i de la distanță ca utilizator installer cu parola pe care tocmai aÈ›i furnizat-o. Un alt detaliu important de observat pe acest ecran este amprenta acestui sistem. Trebuie să transferaÈ›i în siguranță amprenta către persoana care va continua instalarea de la distanță. Dacă decideÈ›i să continuaÈ›i cu instalarea local, puteÈ›i oricând să apăsaÈ›i Enter, ceea ce vă va aduce înapoi la meniul principal, unde puteÈ›i selecta o altă componentă. Acum să trecem la cealaltă parte a firului. Ca o condiÈ›ie prealabilă, trebuie să vă configuraÈ›i terminalul pentru codificarea UTF-8, deoarece asta este ceea ce foloseÈ™te sistemul de instalare. Dacă nu o faceÈ›i, instalarea de la distanță va fi totuÈ™i posibilă, dar este posibil să întâlniÈ›i artefacte ciudate de afiÈ™are, cum ar fi margini de dialog distruse sau caractere non-ascii necitibile. Stabilirea unei conexiuni cu sistemul de instalare este la fel de simplă ca È™i tastarea: $ ssh -l installer install_host Unde install_host este fie numele, fie adresa IP a calculatorului pe care instalaÈ›i. ÃŽnainte de autentificarea efectivă va fi afiÈ™ată amprenta sistemului de la distanță È™i va trebui să confirmaÈ›i că este corectă. Notă Serverul ssh din programul de instalare foloseÈ™te o configuraÈ›ie implicită care nu trimite pachete de menÈ›inere a conexiunii ("keep-alive packets"). ÃŽn principiu, o conexiune la sistemul instalat ar trebui să fie menÈ›inută deschisă pe termen nelimitat. Cu toate acestea, în unele situaÈ›ii -- în funcÈ›ie de configurarea reÈ›elei locale -- conexiunea se poate pierde după o perioadă de inactivitate. Un caz obiÈ™nuit în care acest lucru se poate întâmpla este atunci când există o formă de traducere a adresei de reÈ›ea ("Network Address Translation": NAT) undeva între client È™i sistemul instalat. ÃŽn funcÈ›ie de momentul în care s-a pierdut conexiunea, este posibil sau nu să puteÈ›i relua instalarea după reconectare. Este posibil să evitaÈ›i întreruperea conexiunii adăugând opÈ›iunea -o ServerAliveInterval=valoare când porniÈ›i conexiunea ssh sau adăugând acea opÈ›iune în fiÈ™ierul de configurare ssh. ReÈ›ineÈ›i totuÈ™i că, în unele cazuri, adăugarea acestei opÈ›iuni poate, de asemenea, să cauzeze întreruperea unei conexiuni (de exemplu, dacă pachetele de menÈ›inere a conexiunii ("keep-alive packets") sunt trimise în timpul unei scurte întreruperi de reÈ›ea, de la care ssh altfel s-ar fi recuperat), aÈ™a că ar trebui să fie folosit numai atunci când este necesar. Notă Dacă instalaÈ›i pe rând, pe mai multe calculatoare È™i se întâmplă să aibă aceeaÈ™i adresă IP sau nume de gazdă, ssh va refuza să se conecteze la o astfel de gazdă. Motivul este că va avea amprentă diferită, ceea ce este de obicei un semn al unui atac de falsificare. Dacă sunteÈ›i sigur că nu este cazul, va trebui să È™tergeÈ›i linia relevantă din ~/.ssh/known_hosts^[12] È™i încercaÈ›i din nou. După autentificare, vi se va afiÈ™a un ecran iniÈ›ial unde aveÈ›i două posibilități numite Meniu Start È™i PorneÈ™te o consolă. Primul vă aduce la meniul principal de instalare, unde puteÈ›i continua instalarea ca de obicei. Acesta din urmă porneÈ™te un shell din care puteÈ›i examina È™i, eventual, repara sistemul de la distanță. Ar trebui să porniÈ›i o singură sesiune SSH pentru meniul de instalare, dar puteÈ›i începe mai multe sesiuni pentru shell-uri. Avertisment După ce aÈ›i început instalarea de la distanță prin SSH, nu ar trebui să vă întoarceÈ›i la sesiunea de instalare care rulează pe consola locală. Acest lucru poate deteriora baza de date care deÈ›ine configuraÈ›ia noului sistem. Acest lucru, la rândul său, poate duce la o instalare eÈ™uată sau la probleme cu sistemul instalat. 6.4. Personalizare Folosind shell-ul (vezi SecÈ›iune 6.3.9.2, "Utilizarea Shell È™i vizualizarea jurnalelor"), procesul de instalare poate fi personalizat cu atenÈ›ie, pentru a se potrivi cazurilor de utilizare excepÈ›ionale: 6.4.1. Instalarea unui sistem alternativ de «init» (iniÈ›iere) Debian foloseÈ™te systemd ca sistem de iniÈ›ializare implicit. Cu toate acestea, alte sisteme de iniÈ›ializare (cum ar fi sysvinit È™i OpenRC) sunt acceptate, iar cel mai uÈ™or moment pentru a selecta un sistem de iniÈ›ializare alternativ este în timpul procesului de instalare. Pentru instrucÈ›iuni detaliate despre cum să faceÈ›i acest lucru, vă rugăm să consultaÈ›i pagina Init pe wiki-ul Debian. â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â” ^[3] ÃŽn termeni tehnici: atunci când există mai multe regiuni pentru acea limbă cu coduri de È›ară diferite. ^[4] La prioritate medie È™i scăzută puteÈ›i oricând să selectaÈ›i configuraÈ›ia regională preferată dintre cele disponibile pentru limba selectată (dacă există mai multe). ^[5] ConfiguraÈ›iile regionale vechi sunt acele configuraÈ›ii regionale care nu folosesc codificarea UTF-8, ci unul dintre standardele mai vechi pentru codificarea caracterelor, cum ar fi ISO 8859-1 (folosit de limbile vest-europene) sau EUC-JP (folosit de japoneză). ^[6] De fapt, se poate construi un dispozitiv multi-disc chiar È™i cu partiÈ›ii de pe acelaÈ™i disc fizic, dar acest lucru nu va aduce nici un fel de beneficii. ^[7] Folosirea unei fraze de acces pe post de cheie în prezent înseamnă că partiÈ›ia va fi configurată folosind LUKS. ^[8] Se crede că băieÈ›ii de la agenÈ›iile cu trei litere pot restaura datele chiar È™i după mai multe rescrieri ale mediilor magnetooptice. ^[9] ReÈ›ineÈ›i că programul care instalează efectiv pachetele se numeÈ™te dpkg. Cu toate acestea, acest program este mai mult un instrument de nivel scăzut. apt este un instrument de nivel superior, care va invoca dpkg după caz. Știe cum să recupereze pachetele din mediul de instalare, din reÈ›ea sau de oriunde. De asemenea, este capabil să instaleze automat alte pachete care sunt necesare pentru ca pachetul pe care încercaÈ›i să îl instalaÈ›i să funcÈ›ioneze corect. ^[10] Trebuie să È™tiÈ›i că pentru a prezenta această listă, programul de instalare doar invocă programul tasksel. Poate fi rulat în orice moment după instalare pentru a instala mai multe pachete (sau a le elimina), sau puteÈ›i utiliza un instrument mai precis, cum ar fi aptitude. Dacă sunteÈ›i în căutarea unui singur pachet specific, după finalizarea instalării, pur È™i simplu rulaÈ›i aptitude install pachet, unde pachet este numele pachetului ce căutaÈ›i. ^[11] Adică: apăsaÈ›i tasta Alt din partea stângă a barei de spaÈ›iu È™i tasta funcÈ›ională F2 în acelaÈ™i timp. ^[12] Următoarea comandă va elimina o intrare existentă pentru o gazdă: ssh-keygen -R <nume_gazdă|adresă IP>. Cap. 7. Pornirea în noul dumneavoastră sistem Debian Cuprins 7.1. Momentul adevărului 7.2. Montarea volumelor criptate 7.2.1. Rezolvarea problemelor 7.3. Autentificarea în cont 7.1. Momentul adevărului Prima pornire a sistemului dvs. cu energie proprie este ceea ce inginerii electroniÈ™ti numesc "testul de fum". Dacă sistemul nu reuÈ™eÈ™te să pornească corect, nu intraÈ›i în panică. Dacă instalarea a avut succes, sunt È™anse mari să existe doar o problemă relativ minoră care împiedică sistemul să pornească Debian. ÃŽn majoritatea cazurilor, astfel de probleme pot fi rezolvate fără a fi nevoie să repetaÈ›i instalarea. O opÈ›iune disponibilă pentru a remedia problemele de pornire este utilizarea modului de recuperare încorporat în programul de instalare (consultaÈ›i SecÈ›iune 8.6, "Recuperarea unui sistem deteriorat"). Dacă sunteÈ›i nou în Debian È™i Linux, este posibil să aveÈ›i nevoie de ajutor de la utilizatori mai experimentaÈ›i. Pentru arhitecturi mai puÈ›in obiÈ™nuite, cum ar fi S/390, cea mai bună opÈ›iune este să întrebaÈ›i pe lista de corespondențădebian-s390. De asemenea, puteÈ›i depune un raport de instalare aÈ™a cum este descris în SecÈ›iune 5.3.4, "Trimiterea rapoartelor de instalare". AsiguraÈ›i-vă că descrieÈ›i problema în mod clar È™i includeÈ›i toate mesajele care sunt afiÈ™ate È™i care pot ajuta pe alÈ›ii să diagnosticheze problema. 7.2. Montarea volumelor criptate Dacă aÈ›i creat volume criptate în timpul instalării È™i le-aÈ›i atribuit puncte de montare, vi se va cere să introduceÈ›i fraza de acces pentru fiecare dintre aceste volume în timpul pornirii. Pentru partiÈ›iile criptate folosind dm-crypt, vi se va afiÈ™a următorul prompt în timpul pornirii: Starting early crypto disks... part_crypt(starting) Enter LUKS passphrase: ÃŽn prima linie a promptului, part este numele partiÈ›iei subiacente, de exemplu sda2 sau md0. Probabil că acum vă întrebaÈ›i pentru ce volum introduceÈ›i de fapt fraza de acces. Are legătură cu /home? Sau cu /var? Desigur, dacă aveÈ›i un singur volum criptat, acest lucru este uÈ™or de descifrat È™i puteÈ›i introduce doar fraza de acces pe care aÈ›i folosit-o la configurarea acestui volum. Dacă aÈ›i configurat mai mult de un volum criptat în timpul instalării, notele pe care le-aÈ›i scris la ultimul pas în SecÈ›iune 6.3.4.6, "Configurarea volumelor criptate" sunt utile. Dacă nu aÈ›i notat mai înainte asocierea dintre parte _crypt È™i punctele de montare, o puteÈ›i găsi în continuare în fiÈ™ierele /etc/ crypttab È™i /etc/fstab ale noului dumneavoastră sistem. Promptul poate arăta oarecum diferit atunci când este montat un sistem de fiÈ™iere rădăcină criptat. Aceasta depinde de ce generator initramfs a fost folosit pentru a genera initrd-ul folosit pentru a porni sistemul. Exemplul de mai jos este pentru un initrd generat folosind initramfs-tools: Begin: Mounting root file system... ... Begin: Running /scripts/local-top ... Enter LUKS passphrase: Nu vor fi afiÈ™ate caractere (nici măcar asteriscuri) la introducerea frazei de acces. Dacă introduceÈ›i o frază de acces greÈ™ită, mai aveÈ›i două încercări de a o corecta. După a treia încercare, procesul de pornire va omite acest volum È™i va continua să monteze următorul sistem de fiÈ™iere. ConsultaÈ›i SecÈ›iune 7.2.1, "Rezolvarea problemelor" pentru mai multe informaÈ›ii. După introducerea tuturor frazelor de acces, pornirea ar trebui să continue ca de obicei. 7.2.1. Rezolvarea problemelor Dacă unele dintre volumele criptate nu au putut fi montate pentru că a fost introdusă o frază de acces greÈ™ită, va trebui să le montaÈ›i manual după pornire. Se prezintă mai multe cazuri: • Primul caz se referă la partiÈ›ia rădăcină. Când nu este montată corect, procesul de pornire se va opri È™i va trebui să reporniÈ›i calculatorrul pentru a încerca din nou. • Cel mai simplu caz este pentru volumele criptate care deÈ›in date precum / home sau /srv. PuteÈ›i să le montaÈ›i pur È™i simplu manual după pornire. Cu toate acestea, pentru «dm-crypt», acest lucru este puÈ›in complicat. Mai întâi trebuie să înregistraÈ›i volumele cu device mapper rulând: # /etc/init.d/cryptdisks start Aceasta va scana toate volumele menÈ›ionate în fiÈ™ierul /etc/crypttab È™i va crea dispozitive adecvate în directorul /dev după introducerea frazelor de acces corecte (volumele deja înregistrate vor fi omise, aÈ™a că puteÈ›i repeta această comandă de mai multe ori fără să vă faceÈ›i griji). După înregistrarea cu succes, puteÈ›i monta pur È™i simplu volumele în modul obiÈ™nuit: # mount /punctul_de_montare • Dacă nu a putut fi montat niciun volum care conÈ›ine fiÈ™iere de sistem necritice (/usr sau /var), sistemul ar trebui să pornească în continuare È™i ar trebui să puteÈ›i monta volumele manual, ca în cazul precedent. Cu toate acestea, va trebui, de asemenea, să (re)porniÈ›i orice servicii care rulează de obicei la nivelul de rulare implicit, deoarece este foarte probabil să nu fi fost pornit. Cel mai simplu mod este să reporniÈ›i calculatorul. 7.3. Autentificarea în cont Odată ce sistemul dvs. este complet încărcat, vi se va afiÈ™a promptul de autentificare. ConectaÈ›i-vă folosind numele de utilizator È™i parola personale pe care le-aÈ›i selectat în timpul procesului de instalare. Sistemul dvs. este acum gata de utilizare. Dacă sunteÈ›i un utilizator nou, poate doriÈ›i să exploraÈ›i documentaÈ›ia care este deja instalată pe sistemul dvs. pe măsură ce începeÈ›i să-l utilizaÈ›i. ÃŽn prezent există mai multe sisteme de documentare, se lucrează la integrarea diferitelor tipuri de documentaÈ›ie. Iată câteva puncte de plecare. DocumentaÈ›ia care însoÈ›eÈ™te programele pe care le-aÈ›i instalat poate fi găsită în /usr/share/doc/, sub un subdirector numit după numele programului (sau, mai precis, după numele pachetului Debian care conÈ›ine programul). Cu toate acestea, documentaÈ›ia mai extinsă este adesea împachetată separat în pachete speciale de documentaÈ›ie, care de cele mai multe ori nu sunt instalate implicit. De exemplu, documentaÈ›ia despre instrumentul de gestionare a pachetelor apt poate fi găsită în pachetele apt-doc sau apt-howto. ÃŽn plus, există câteva dosare speciale în ierarhia /usr/share/doc/. Linux HOWTO-urile sunt instalate în formatul .gz (comprimat), în /usr/share/doc/HOWTO /en-txt/. După instalarea programului dhelp, veÈ›i găsi un index al documentaÈ›iei care poate fi navigat în /usr/share/doc/HTML/index.html. O modalitate uÈ™oară de a vizualiza aceste documente folosind un navigator bazat pe text este să introduceÈ›i următoarele comenzi: $ cd /usr/share/doc/ $ w3m . Punctul de după comanda w3m îi spune acesteia să afiÈ™eze conÈ›inutul directorului curent. Dacă aveÈ›i instalat un mediu grafic de birou, puteÈ›i utiliza, de asemenea, navigatorul web al acestuia. PorniÈ›i navigatorul web din meniul aplicaÈ›iei È™i introduceÈ›i /usr/share/doc/ în bara de adrese. De asemenea, puteÈ›i tasta info comandă sau man comandă pentru a vedea documentaÈ›ia despre majoritatea comenzilor disponibile la promptul de comandă. Tastarea help va afiÈ™a ajutor pentru comenzile shell. Și tastarea unei comenzi urmată de --help va afiÈ™a de obicei un scurt rezumat al utilizării comenzii. Dacă rezultatele unei comenzi defilează dincolo de partea de sus a ecranului, tastaÈ›i | more după comandă pentru a face ca rezultatele să se întrerupă înainte de a derula dincolo de partea de sus a ecranului. Pentru a vedea o listă cu toate comenzile disponibile care încep cu o anumită literă, tastaÈ›i litera È™i apoi apăsaÈ›i de două ori tasta «Tab»-ulator. Cap. 8. PaÈ™ii următori È™i unde să mergeÈ›i de aici Cuprins 8.1. Oprirea sistemului 8.2. Orientându-vă către Debian 8.2.1. Sistemul de împachetare Debian 8.2.2. Software suplimentar disponibil pentru Debian 8.2.3. Gestionarea versiunilor aplicaÈ›iilor 8.2.4. Gestionarea sarcinilor cu «cron» 8.3. Lectură È™i informaÈ›ii suplimentare 8.4. Configurarea sistemului pentru a utiliza poÈ™ta electronică 8.4.1. ConfiguraÈ›ia de poÈ™tă electronică implicită 8.4.2. Trimiterea de corespondență în afara sistemului 8.4.3. Configurarea agentului de transport de corespondență Exim4 8.5. Compilarea unui nou nucleu 8.6. Recuperarea unui sistem deteriorat 8.1. Oprirea sistemului Pentru a închide un sistem Debian GNU/Linux care rulează, nu trebuie să reporniÈ›i cu comutatorul de resetare din partea din față sau din spate a computerului sau doar să opriÈ›i computerul. Debian GNU/Linux ar trebui să fie închis într-un mod controlat, altfel fiÈ™ierele s-ar putea pierde È™i/sau ar putea apărea deteriorarea discului. Dacă rulaÈ›i un mediu grafic de birou, există de obicei o opÈ›iune de "IeÈ™ire" disponibilă din meniul aplicaÈ›iei care vă permite să închideÈ›i (sau să reporniÈ›i) sistemul. Alternativ, puteÈ›i apăsa combinaÈ›ia de taste Ctrl+Alt+Del . Dacă combinaÈ›iile de taste nu funcÈ›ionează, o ultimă opÈ›iune este să te autentifici ca root È™i să tastaÈ›i comenzile necesare. UtilizaÈ›i reboot pentru a reporni sistemul. UtilizaÈ›i halt pentru a stopa sistemul fără a-l opri ^[13]. Pentru a opri aparatul, utilizaÈ›i poweroff sau shutdown -h now. Sistemul de iniÈ›ializare systemd oferă comenzi suplimentare care îndeplinesc aceleaÈ™i funcÈ›ii; de exemplu systemctl reboot sau systemctl poweroff. 8.2. Orientându-vă către Debian Debian este puÈ›in diferit de alte distribuÈ›ii. Chiar dacă sunteÈ›i familiarizat cu Linux din alte distribuÈ›ii, există lucruri pe care ar trebui să le È™tiÈ›i despre Debian pentru a vă ajuta să vă menÈ›ineÈ›i sistemul într-o stare bună, curată. Acest capitol conÈ›ine materiale care să vă ajute să vă orientaÈ›i; nu intenÈ›ionează să fie un tutorial despre cum să utilizaÈ›i Debian, ci doar o scurtă privire asupra sistemului pentru cei foarte grăbiÈ›i. 8.2.1. Sistemul de împachetare Debian Cel mai important concept de înÈ›eles este sistemul de împachetare Debian. ÃŽn esență, părÈ›i mari ale sistemului dvs. ar trebui luate în considerare sub controlul sistemului de împachetare. Acestea includ: • /usr (excluzând /usr/local) • /var (puteÈ›i crea /var/local în deplină siguranță acolo) • /bin • /sbin • /lib De exemplu, dacă înlocuiÈ›i /usr/bin/perl, asta va funcÈ›iona, dar apoi dacă vă actualizaÈ›i pachetul perl, fiÈ™ierul pe care l-aÈ›i pus acolo va fi înlocuit. ExperÈ›ii pot ocoli acest lucru punând pachetele în "hold" (păstrare) în aptitude. Una dintre cele mai bune metode de instalare este «apt». PuteÈ›i folosi versiunea de linie de comandă a apt, precum È™i instrumente precum aptitude sau synaptic (care sunt doar interfeÈ›e grafice pentru apt). ReÈ›ineÈ›i că «apt» vă va permite, de asemenea, să fuzionaÈ›i secÈ›iunile "main", "contrib", "non-free" È™i "non-free-firmware" ale arhivei Debian, astfel încât să puteÈ›i avea pachete restricÈ›ionate (strict vorbind care nu aparÈ›in lui Debian), precum È™i pachete din Debian GNU/Linux în acelaÈ™i timp. 8.2.2. Software suplimentar disponibil pentru Debian Există depozite de software oficiale È™i neoficiale care nu sunt activate în instalarea implicită Debian. Acestea conÈ›in software pe care mulÈ›i îl consideră important È™i se aÈ™teaptă să îl aibă. InformaÈ›ii despre aceste depozite suplimentare pot fi găsite pe pagina Wiki Debian intitulată Software-ul disponibil pentru versiunea stabilă a Debian. 8.2.3. Gestionarea versiunilor aplicaÈ›iilor Versiunile alternative ale aplicaÈ›iilor sunt gestionate de "update-alternatives". Dacă menÈ›ineÈ›i mai multe versiuni ale aplicaÈ›iilor, citiÈ›i pagina de manual a "update-alternatives". 8.2.4. Gestionarea sarcinilor cu «cron» Toate sarcinile aflate în competenÈ›a administratorului de sistem ar trebui să fie în /etc, deoarece sunt fiÈ™iere de configurare. Dacă aveÈ›i o sarcină cron ca root pentru rulări zilnice, săptămânale sau lunare, puneÈ›i-o în /etc/cron. {daily,weekly,monthly}. Acestea sunt invocate din /etc/crontab È™i vor rula în ordine alfabetică, care le serializează (vor fi efectuate una după alta, în ordine alfabetică). Pe de altă parte, dacă aveÈ›i o sarcină cron care (a) trebuie să ruleze ca utilizator special sau (b) trebuie să ruleze la o anume oră sau cu o anumită frecvență, puteÈ›i utiliza fie /etc/crontab sau, È™i mai bine, /etc/cron.d/ whatever. Aceste fiÈ™iere speciale au È™i un câmp suplimentar care vă permite să specificaÈ›i contul de utilizator sub care rulează sarcina cron. ÃŽn ambele cazuri, doar editaÈ›i fiÈ™ierele È™i «cron» le va remarca automat. Nu este nevoie să rulaÈ›i o comandă specială. Pentru mai multe informaÈ›ii, consultaÈ›i cron(8), crontab(5) È™i /usr/share/doc/cron/README.Debian. 8.3. Lectură È™i informaÈ›ii suplimentare Situl web Debian conÈ›ine o cantitate mare de documentaÈ›ie despre Debian. ConsultaÈ›i, în special, ÃŽntrebări frecvente despre Debian GNU/Linux È™i Referință Debian. Un index cu mai multă documentaÈ›ie Debian este disponibil de la Proiectul de documentare Debian. Comunitatea Debian se autosusÈ›ine; pentru a vă abona la una sau mai multe dintre listele de corespondență Debian, consultaÈ›i pagina Abonament la lista de corespondență. Nu în ultimul rând, Arhivele listelor de corespondență Debian conÈ›in o mulÈ›ime de informaÈ›ii despre Debian. Dacă aveÈ›i nevoie de informaÈ›ii despre un anumit program, ar trebui să încercaÈ›i mai întâi man numre_program, sau info nume_program. Există o mulÈ›ime de documentaÈ›ie utilă È™i în /usr/share/doc. ÃŽn special, /usr/ share/doc/HOWTO È™i /usr/share/doc/FAQ conÈ›in o mulÈ›ime de informaÈ›ii interesante. Pentru a trimite erori, consultaÈ›i /usr/share/doc/debian/bug*. Pentru a citi despre problemele specifice Debian pentru anumite programe, consultaÈ›i /usr/share/doc/(package name)/README.Debian. O sursă generală de informaÈ›ii despre GNU/Linux este Proiectul de documentare Linux. Acolo veÈ›i găsi HOWTO-uri È™i trimiteri către alte informaÈ›ii foarte valoroase despre părÈ›i ale unui sistem GNU/Linux. Linux este o implementare a Unix. Proiectul de documentare Linux ("Linux Documentation Project": LDP) colectează o serie de HOWTO-uri È™i cărÈ›i online referitoare la Linux. Dacă sunteÈ›i nou în Unix, probabil că ar trebui să ieÈ™iÈ›i să cumpăraÈ›i niÈ™te cărÈ›i È™i să citiÈ›i ceva. Această listă derăspunsuri la întrebări frecvente Unix conÈ›ine o serie de documente UseNet care oferă o referință istorică frumoasă. 8.4. Configurarea sistemului pentru a utiliza poÈ™ta electronică Astăzi, poÈ™ta electronică este o parte importantă a vieÈ›ii multor oameni. Deoarece există multe opÈ›iuni cu privire la modul de configurare È™i pentru că este important să fie configurată corect pentru unele instrumente Debian, vom încerca să acoperim elementele de bază în această secÈ›iune. Există trei funcÈ›ii principale care alcătuiesc un sistem de e-mail. Mai întâi este Agentul utilizatorului de e-mail ("Mail User Agent": MUA), care este programul pe care un utilizator îl foloseÈ™te de fapt pentru a compune È™i a citi e-mailuri. Apoi, există Agentul de transfer de e-mail ("Mail Transfer Agent": MTA) care se ocupă de transportul mesajelor de la un computer la altul. Și în ultimul rând este Agentul de livrare a corespondenÈ›ei ("Mail Delivery Agent": MDA) care se ocupă de livrarea corespondenÈ›ei primite în căsuÈ›a de e-mail a utilizatorului. Aceste trei funcÈ›ii pot fi îndeplinite prin programe separate, dar pot fi È™i combinate în unul sau două programe. De asemenea, este posibil ca diferite programe să gestioneze aceste funcÈ›ii pentru diferite tipuri de corespondență. ÃŽn sistemele Linux È™i Unix, mutt este, din punct de vedere istoric, un MUA foarte popular. La fel ca majoritatea programelor tradiÈ›ionale Linux, este bazat pe text. Este adesea folosit în combinaÈ›ie cu exim sau sendmail ca MTA È™i procmail ca MDA. Odată cu popularitatea tot mai mare a mediilor de birou grafice, utilizarea programelor de poÈ™tă electronică grafice precum evolution din GNOME, kmail din KDE sau thunderbird de la Mozilla a devenit din ce în ce mai populară. Aceste programe combină funcÈ›ia unui MUA, MTA È™i MDA, dar pot fi -- È™i adesea sunt -- folosite în combinaÈ›ie cu instrumentele tradiÈ›ionale Linux. 8.4.1. ConfiguraÈ›ia de poÈ™tă electronică implicită Chiar dacă intenÈ›ionaÈ›i să utilizaÈ›i un program de poÈ™tă electronică grafic, ar fi util să aveÈ›i un MTA/MDA tradiÈ›ional instalat È™i configurat corect pe sistemul dumneavoastră Debian GNU/Linux. Motivul este că diverse instrumente care rulează pe sistem^[14] să poată trimite notificări importante prin e-mail pentru a informa administratorul de sistem despre probleme sau modificări (potenÈ›iale). Pentru aceasta puteÈ›i instala exim4 È™i mutt cu apt install exim4 mutt. exim4 este o combinaÈ›ie MTA/MDA care este relativ mică, dar foarte flexibilă. ÃŽn mod implicit, acesta va fi configurat să gestioneze numai corespondenÈ›a locală a sistemului, iar mesajele adresate administratorului de sistem (contul root) vor fi livrate în contul de utilizator obiÈ™nuit creat în timpul instalării^[15]. Când mesajele de sistem sunt livrate, acestea sunt adăugate într-un fiÈ™ier în / var/mail/account_name. Mesajele pot fi citite folosind mutt. 8.4.2. Trimiterea de corespondență în afara sistemului După cum am menÈ›ionat mai devreme, sistemul Debian instalat este configurat doar pentru a gestiona corespondenÈ›a locală din sistem, nu pentru a trimite mesaje altora sau pentru a primi mesaje de la alÈ›ii. Dacă doriÈ›i ca exim4 să se ocupe de corespondenÈ›a externă, vă rugăm să consultaÈ›i următoarea subsecÈ›iune pentru opÈ›iunile de configurare bazice disponibile. AsiguraÈ›i-vă că testaÈ›i că mesajele pot fi trimise È™i primite corect. Dacă intenÈ›ionaÈ›i să utilizaÈ›i un program de poÈ™tă electronică grafic È™i să utilizaÈ›i serverul de poÈ™tă electronică al furnizorului dumneavoastră de servicii de internet (ISP) sau al firmei la care lucraÈ›i, nu este nevoie să configuraÈ›i exim4 pentru gestionarea corespondenÈ›ei externe. Trebuie doar să configuraÈ›i programul de poÈ™tă electronică grafic preferat pentru a utiliza serverele corecte pentru a trimite È™i primi mesaje (cum să o faceÈ›i, este în afara domeniului de aplicare al acestui manual). Cu toate acestea, în acest caz, poate fi necesar să configuraÈ›i utilități individuale pentru a trimite corect mesajele. Un astfel de instrument este reportbug, un program care facilitează trimiterea de rapoarte de erori pentru pachetele Debian. ÃŽn mod implicit, se aÈ™teaptă să poată folosi exim4 pentru a trimite rapoarte de eroare. Pentru a configura corect reportbug pentru a utiliza un server de poÈ™tă electronică extern, rulaÈ›i comanda reportbug --configure È™i răspundeÈ›i "nu" la întrebarea dacă un MTA este disponibil. Apoi vi se va cere să utilizaÈ›i serverul SMTP pentru a trimite rapoarte de erori. 8.4.3. Configurarea agentului de transport de corespondență Exim4 Dacă doriÈ›i ca sistemul dvs. să gestioneze È™i mesajele externe, va trebui să reconfiguraÈ›i pachetul exim4^[16]: # dpkg-reconfigure exim4-config După ce aÈ›i introdus această comandă (ca root), veÈ›i fi întrebat dacă doriÈ›i să împărÈ›iÈ›i configuraÈ›ia în fiÈ™iere mici. Dacă nu sunteÈ›i sigur, selectaÈ›i opÈ›iunea implicită. ÃŽn continuare, vi se vor prezenta mai multe scenarii comune. Alege-l pe cel care seamănă cel mai mult cu nevoile tale. site internet Sistemul dvs. este conectat la o reÈ›ea È™i corespondenÈ›a dvs. este trimisă È™i primită direct folosind SMTP. ÃŽn următoarele ecrane vi se vor pune câteva întrebări de bază, cum ar fi numele de poÈ™tă electronică al maÈ™inii dvs. sau o listă de domenii pentru care acceptaÈ›i sau transmiteÈ›i mesaje. mesaje trimise prin "smart host" ÃŽn acest scenariu, mesajele trimise sunt redirecÈ›ionate către o altă maÈ™ină, numită "smarthost", care se ocupă de trimiterea mesajului la destinaÈ›ie. De asemenea, smarthost stochează de obicei mesajele primite adresate calculatorului dvs., astfel încât nu trebuie să fiÈ›i permanent conectat la Internet. Aceasta înseamnă, de asemenea, că trebuie să vă descărcaÈ›i corespondenÈ›a de la smarthost prin programe precum «fetchmail». ÃŽn multe cazuri, smarthost va fi serverul de poÈ™tă electronică al ISP-ului tău, ceea ce face ca această opÈ›iune să fie foarte potrivită pentru utilizatorii "dial-up" (conexiune prin modem). Poate fi, de asemenea, un server de poÈ™tă electronică al firmei la care lucraÈ›i sau chiar un alt sistem din propria reÈ›ea. mesaje trimise prin "smart host"; fără mesaje locale Această opÈ›iune este practic aceeaÈ™i cu cea anterioară, cu excepÈ›ia faptului că sistemul nu va fi configurat pentru a gestiona corespondenÈ›a pentru un domeniu local de poÈ™tă electronică. Mesajele din sistemul propriu-zis (de exemplu, pentru administratorul de sistem) vor fi gestionate în continuare. doar mesaje locale Aceasta este opÈ›iunea cu care este configurat implicit sistemul dumneavoastră. nu se configurează acum AlegeÈ›i această opÈ›iune dacă sunteÈ›i absolut convins că È™tiÈ›i ce faceÈ›i. Acest lucru vă va lăsa cu un sistem de poÈ™tă electronică neconfigurat -- până nu îl configuraÈ›i, nu veÈ›i putea trimite sau primi niciun mesaj È™i este posibil să pierdeÈ›i câteva mesaje importante de la utilitățile sistemului dumneavoastră (precum cron, quota, logcheck, aide sau rkhunter). Dacă niciunul dintre aceste scenarii nu se potriveÈ™te nevoilor dvs. sau dacă aveÈ›i nevoie de o configurare mai fină, va trebui să editaÈ›i fiÈ™ierele de configurare din directorul /etc/exim4 după finalizarea instalării. Mai multe informaÈ›ii despre exim4 pot fi găsite în /usr/share/doc/exim4; fiÈ™ierul README.Debian.gz conÈ›ine mai multe detalii despre configurarea exim4 È™i explică unde puteÈ›i găsi documentaÈ›ie suplimentară. ReÈ›ineÈ›i că trimiterea de mesaje direct pe Internet atunci când nu aveÈ›i un nume de domeniu oficial poate duce la respingerea mesajelor dvs. din cauza măsurilor anti-spam pe serverele de primire. Este de preferat să utilizaÈ›i serverul de poÈ™tă electronică al ISP-ului dumneavoastră. Dacă totuÈ™i doriÈ›i să trimiteÈ›i mesaje direct, este posibil să doriÈ›i să utilizaÈ›i o adresă de poÈ™tă electronică diferită de cea generată în mod implicit. Dacă utilizaÈ›i exim4 ca MTA, acest lucru este posibil prin adăugarea unei intrări în fiÈ™ierul /etc/ email-addresses. 8.5. Compilarea unui nou nucleu De ce ar vrea cineva să compileze un nucleu nou? Cel mai probabil nu este necesar, deoarece nucleul implicit livrat cu Debian gestionează aproape toate configuraÈ›iile. Dacă, totuÈ™i, doriÈ›i să vă compilaÈ›i propriul nucleu, acest lucru este desigur posibil È™i vă recomandăm să utilizaÈ›i È›inta "make deb-pkg". Pentru mai multe informaÈ›ii, citiÈ›i Debian Linux Kernel Handbook (Manualul nucleului Linux al Debian). 8.6. Recuperarea unui sistem deteriorat Uneori, lucrurile merg prost, iar sistemul pe care l-aÈ›i instalat cu atenÈ›ie nu mai poate fi pornit. Poate că configuraÈ›ia încărcător de pornire s-a stricat în timp ce încercaÈ›i o modificare, sau poate că un nucleu nou pe care l-aÈ›i instalat nu va porni, sau poate că razele cosmice v-au lovit discul È™i au schimbat un bit din /sbin/init. Indiferent de cauză, veÈ›i avea nevoie de un sistem care să funcÈ›ioneze È™i de la care să puteÈ›i lucra pentru al remedia, iar modul de recuperare (rescue în eng.) poate fi util pentru aceasta. NT.: mai sus, apare un joc de cuvinte :în eng. bit = bit sau niÈ›el, puÈ›intel, pic; deci acele raze au schimbat un pic binarul de iniÈ›ializare al sistemului. Pentru a accesa modul de recuperare, selectaÈ›i rescue din meniul de pornire, tastaÈ›i rescue la promptul boot: sau porniÈ›i cu rescue/enable=true ca parametru de pornire. Vi se vor afiÈ™a primele câteva ecrane ale programului de instalare, cu o notă în colÈ›ul afiÈ™ajului pentru a indica că acesta este modul de recuperare, nu o instalare completă. Nu vă faceÈ›i griji, sistemul dumneavoastră nu este pe cale să fie suprascris! Modul de salvare profită pur È™i simplu de facilitățile de detectare a componentelor È™i dispozitivelor disponibile în programul de instalare pentru a se asigura că discurile, dispozitivele de reÈ›ea È™i aÈ™a mai departe sunt disponibile pentru dvs. în timp ce vă reparaÈ›i sistemul. ÃŽn loc de instrumentul de partiÈ›ionare, acum ar trebui să vi se prezinte o listă cu partiÈ›iile de pe sistemul dvs. È™i să vi se solicite să selectaÈ›i una dintre ele. ÃŽn mod normal, ar trebui să selectaÈ›i partiÈ›ia care conÈ›ine sistemul de fiÈ™iere rădăcină pe care trebuie să o reparaÈ›i. PuteÈ›i selecta partiÈ›ii pe dispozitivele RAID È™i LVM, precum È™i pe cele create direct pe discuri. Dacă este posibil, programul de instalare vă va prezenta acum un prompt shell în sistemul de fiÈ™iere pe care l-aÈ›i selectat, pe care îl puteÈ›i utiliza pentru a efectua orice reparaÈ›ii necesare. Dacă programul de instalare nu poate rula un shell utilizabil în sistemul de fiÈ™iere rădăcină pe care l-aÈ›i selectat, poate pentru că sistemul de fiÈ™iere este corupt, atunci va emite un avertisment È™i se va oferi în schimb să vă ofere un shell în mediul de instalare. Este posibil să nu aveÈ›i atât de multe instrumente disponibile în acest mediu, dar acestea vor fi adesea suficiente pentru a vă repara oricum sistemul. Sistemul de fiÈ™iere rădăcină pe care l-aÈ›i selectat va fi montat în directorul /target. ÃŽn oricare dintre cazuri, după ce părăsiÈ›i shell-ul, sistemul va reporni. ÃŽn cele din urmă, reÈ›ineÈ›i că repararea sistemelor deteriorate poate fi dificilă, iar acest manual nu încearcă să intre în toate lucrurile care ar fi putut merge prost sau cum să le remediaÈ›i. Dacă aveÈ›i probleme, consultaÈ›i un expert. â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â” ^[13] ÃŽn sistemul SysV init, halt a avut acelaÈ™i efect ca È™i poweroff, dar cu systemd ca sistem de iniÈ›ializare (implicit de la jessie) efectele lor sunt diferite. ^[14] Exemple sunt: cron, quota, logcheck, aide, ... ^[15] RedirecÈ›ionarea mesajelor pentru root către contul de utilizator obiÈ™nuit este configurată în fiÈ™ierul /etc/aliases. Dacă nu a fost creat niciun cont de utilizator obiÈ™nuit, mesajele vor fi bineînÈ›eles livrate către contul root. ^[16] Desigur, puteÈ›i de asemenea elimina exim4 È™i să-l înlocuiÈ›i cu un MTA/MDA alternativ. Anexa A. ReÈ›etarul instalării Cuprins A.1. Preliminarii A.2. Pornirea programului de instalare A.2.1. Disc optic A.2.2. Pornire din reÈ›ea A.2.3. Pornire de pe un disc dur/solid A.3. Instalarea A.4. Trimite-ne un raport de instalare A.5. Și, în sfârÈ™it... Acest document descrie cum se instalează Debian GNU/Linux bookworm pentru S/390 ("s390x") cu noul debian-installer. Este o prezentare rapidă a procesului de instalare, care ar trebui să conÈ›ină toate informaÈ›iile de care veÈ›i avea nevoie pentru majoritatea instalărilor. Când mai multe informaÈ›ii pot fi utile, vom face trimiteri către explicaÈ›ii mai detaliate aflate în alte părÈ›i ale acestui document. A.1. Preliminarii Dacă întâmpinaÈ›i erori în timpul instalării, vă rugăm să consultaÈ›i SecÈ›iune 5.3.4, "Trimiterea rapoartelor de instalare" pentru instrucÈ›iuni despre cum să le raportaÈ›i. Dacă aveÈ›i întrebări la care acest document nu poate răspunde, vă rugăm să le direcÈ›ionaÈ›i către lista de corespondență debian-boot (debian-boot@lists.debian.org) sau întrebaÈ›i pe IRC (#debian-boot din reÈ›eaua OFTC). A.2. Pornirea programului de instalare Echipa debian-cd furnizează versiuni de imagini de instalare folosind debian-installer pe pagina CD/DVD Debian. Pentru mai multe informaÈ›ii despre unde să obÈ›ineÈ›i imagini de instalare, consultaÈ›i SecÈ›iune 4.1, "Imagini oficiale de instalare pentru Debian GNU/Linux". Unele metode de instalare necesită alte imagini decât cele pentru mediile optice. SecÈ›iune 4.2.1, "Unde găsiÈ›i fiÈ™ierele de instalare" explică cum să găsiÈ›i imagini în oglinzile Debian. SubsecÈ›iunile de mai jos vă vor oferi detalii despre ce imagini ar trebui să obÈ›ineÈ›i pentru fiecare mijloc posibil de instalare. A.2.1. Disc optic Imaginea CD-ului "netinst" este o imagine populară care poate fi folosită pentru a instala bookworm cu debian-installer. Această metodă de instalare este destinată să pornească din imagine È™i să instaleze pachete suplimentare într-o reÈ›ea; de aici È™i numele "netinst". Imaginea are componentele software necesare pentru a rula programul de instalare È™i pachetele de bază pentru a oferi un sistem minimal bookworm. Dacă preferaÈ›i, puteÈ›i obÈ›ine o imagine CD/DVD de dimensiune completă, care nu va avea nevoie de reÈ›ea pentru instalare. AveÈ›i nevoie doar de prima imagine a unui astfel de set. DescărcaÈ›i orice tip de imagine preferaÈ›i È™i inscripÈ›ionaÈ›i-l pe un disc optic. A.2.2. Pornire din reÈ›ea De asemenea, este posibil să porniÈ›i debian-installer complet din reÈ›ea. Diferitele metode de pornire prin reÈ›ea depind de arhitectura dvs. È™i de configuraÈ›ia de pornire prin reÈ›ea. FiÈ™ierele din netboot/ pot fi folosite pentru a porni debian-installer din reÈ›ea. A.2.3. Pornire de pe un disc dur/solid Este posibil să porniÈ›i programul de instalare nefolosind nici un mediu amovibil, ci doar un disc dur/solid existent, care poate avea un sistem de operare diferit. DescărcaÈ›i hd-media/initrd.gz, hd-media/vmlinuz È™i o imagine CD/DVD Debian în directorul de nivel superior al discului dur/solid. AsiguraÈ›i-vă că imaginea are un nume de fiÈ™ier care se termină în .iso. Acum este doar o chestiune de pornire a linux-ului cu initrd. A.3. Instalarea Odată ce programul de instalare porneÈ™te, veÈ›i fi întâmpinat cu un ecran iniÈ›ial. ApăsaÈ›i tasta Enter pentru a porni sau citiÈ›i instrucÈ›iunile pentru alte metode È™i parametri de pornire (consultaÈ›i SecÈ›iune 5.2, "Parametrii de pornire"). După un timp vi se va cere să selectaÈ›i limba. UtilizaÈ›i tastele săgeÈ›i pentru a alege o limbă È™i apăsaÈ›i Enter a continua. ÃŽn continuare, vi se va cere să vă selectaÈ›i È›ara, opÈ›iunile afiÈ™ate vor include țările în care este vorbită limba dumneavoastră. Dacă nu se află pe lista scurtă, este disponibilă o listă cu toate țările din lume. Vi se poate cere să confirmaÈ›i aranjamentul tastaturii. AlegeÈ›i valoarea implicită, dacă nu È™tiÈ›i care aranjament este mai potrivit. Acum aÈ™ezaÈ›i-vă comod în timp ce «debian-installer» detectează o parte din componentele È™i dispozitivele calculatorului dumneavoastră È™i încarcă restul imaginii de instalare. Apoi, programul de instalare va încerca să detecteze plăcile de reÈ›ea È™i să configureze reÈ›eaua prin DHCP. Dacă nu sunteÈ›i într-o reÈ›ea sau nu aveÈ›i DHCP, vi se va oferi posibilitatea de a configura reÈ›eaua manual. Configurarea reÈ›elei este urmată de crearea conturilor de utilizator. ÃŽn mod implicit, vi se cere să furnizaÈ›i o parolă pentru contul "root" (administrator) È™i informaÈ›iile necesare pentru a crea un cont de utilizator obiÈ™nuit. Dacă nu specificaÈ›i o parolă pentru utilizatorul "root", acest cont va fi dezactivat, dar pachetul sudo va fi instalat ulterior pentru a permite îndeplinirea sarcinilor administrative pe noul sistem. ÃŽn mod implicit, primului utilizator creat pe sistem i se va permite să folosească comanda sudo pentru a deveni «root» (administrator). Următorul pas este configurarea ceasului È™i a fusului orar. Instalatorul va încerca să contacteze un server de timp de pe Internet pentru a se asigura că ceasul este corect potrivit. Fusul orar se bazează pe È›ara selectată mai devreme È™i instalatorul vă va cere să selectaÈ›i unul numai dacă o È›ara respectivă are mai multe zone orare. Acum este timpul să partiÈ›ionaÈ›i discurile. Mai întâi vi se va oferi posibilitatea de a partiÈ›iona automat fie o unitate întreagă, fie spaÈ›iul liber disponibil pe o unitate (consultaÈ›i SecÈ›iune 6.3.4.2, "PartiÈ›ionarea ghidată"). Acest lucru este recomandat utilizatorilor noi sau oricui se grăbeÈ™te. Dacă nu doriÈ›i să partiÈ›ionaÈ›i automat, alegeÈ›i Manual din meniu. Pe următorul ecran veÈ›i vedea tabelul de partiÈ›ii, cum vor fi formatate partiÈ›iile È™i unde vor fi montate. SelectaÈ›i o partiÈ›ie pentru a o modifica sau È™terge. Dacă aÈ›i făcut partiÈ›ionare automată, ar trebui să puteÈ›i alege din meniu FinalizaÈ›i partiÈ›ionarea È™i scrieÈ›i modificările pe disc pentru a utiliza ceea ce aÈ›i configurat. Nu uitaÈ›i să atribuiÈ›i cel puÈ›in o partiÈ›ie pentru spaÈ›iul de interschimb "swap" È™i să montaÈ›i o partiÈ›ie pe /. Pentru informaÈ›ii mai detaliate despre cum să utilizaÈ›i instrumentul de partiÈ›ionare, consultaÈ›i SecÈ›iune 6.3.4, "PartiÈ›ionarea È™i selectarea punctelor de montare"; anexa Anexa C, PartiÈ›ionarea pentru Debian conÈ›ine mai multe informaÈ›ii generale despre partiÈ›ionare. Acum debian-installer formatează partiÈ›iile È™i începe să instaleze sistemul de bază, ceea ce poate dura ceva timp. Aceasta operaÈ›ie este urmată de instalarea unui nucleu. Sistemul de bază care a fost instalat mai devreme este o instalare funcÈ›ională, dar foarte minimă. Pentru a face sistemul mai funcÈ›ional, următorul pas vă permite să instalaÈ›i pachete suplimentare prin selectarea sarcinilor de instalări adiÈ›ionale prestabilite. ÃŽnainte ca pachetele să poată fi instalate, apt trebuie să fie configurat, deoarece aceasta defineÈ™te de unde vor fi preluate pachetele. Sarcina "Sistem standard" va fi selectată implicit È™i ar trebui să fie instalată în mod normal. SelectaÈ›i sarcina "Mediu de birou" dacă doriÈ›i să aveÈ›i un mediu grafic de birou după instalare. ConsultaÈ›i SecÈ›iune 6.3.6.2, "Selectarea È™i instalarea software-ului" pentru informaÈ›ii suplimentare despre acest pas. Ultimul pas este să instalaÈ›i un încărcător de pornire. Dacă programul de instalare detectează alte sisteme de operare pe calculatorul dvs., le va adăuga în meniul de pornire È™i vă va anunÈ›a. debian-installer vă va spune acum că instalarea s-a încheiat. ScoateÈ›i CDROM-ul sau alt mediu de pornire utilizat È™i apăsaÈ›i tasta Enter pentru a reporni maÈ™ina. Ar trebui să pornească în sistemul nou instalat È™i să vă permită să vă autentificaÈ›i. Acest lucru este explicat în Cap. 7, Pornirea în noul dumneavoastră sistem Debian. Dacă aveÈ›i nevoie de mai multe informaÈ›ii despre procesul de instalare, consultaÈ›i Cap. 6, Utilizarea programului de instalare Debian. A.4. Trimite-ne un raport de instalare Dacă aÈ›i gestionat cu succes o instalare cu debian-installer, vă rugăm să vă faceÈ›i timp pentru a ne furniza un raport. Cel mai simplu mod de a face acest lucru este să instalaÈ›i pachetul "reportbug" (apt install reportbug), să configuraÈ›i reportbug aÈ™a cum este explicat în SecÈ›iune 8.4.2, "Trimiterea de corespondență în afara sistemului" È™i să rulaÈ›i comanda reportbug installation-reports. Dacă nu aÈ›i finalizat instalarea, probabil că aÈ›i găsit o eroare în «debian-installer». Pentru a îmbunătăți programul de instalare este necesar să o cunoaÈ™tem, aÈ™a că vă rugăm să vă faceÈ›i timp pentru a o raporta. PuteÈ›i utiliza un raport de instalare pentru a raporta problemele; dacă instalarea eÈ™uează complet, consultaÈ›i SecÈ›iune 5.3.3, "Raportarea problemelor de instalare". A.5. Și, în sfârÈ™it... Sperăm că instalarea dumneavoastră Debian este plăcută È™i că Debian vă este util. Poate doriÈ›i să citiÈ›i Cap. 8, PaÈ™ii următori È™i unde să mergeÈ›i de aici. Anexa B. Automatizarea instalării folosind preconfigurarea Cuprins B.1. Introducere B.1.1. Metode de preconfigurare B.1.2. Limitări B.2. Utilizarea preconfigurării B.2.1. ÃŽncărcarea fiÈ™ierului de preconfigurare B.2.2. Utilizarea parametrilor de pornire pentru a preconfigura întrebări B.2.3. Modul auto B.2.4. Alias utile cu preconfigurarea B.2.5. Exemple de preconfigurare a promptului de pornire B.2.6. Utilizarea unui server DHCP pentru a specifica fiÈ™ierele de preconfigurare B.3. Crearea unui fiÈ™ier de preconfigurare B.4. ConÈ›inutul fiÈ™ierului de preconfigurare (pentru bookworm) B.4.1. Localizarea B.4.2. Configurarea reÈ›elei B.4.3. Consola de reÈ›ea B.4.4. Configurări pentru oglindă B.4.5. Configurarea contului B.4.6. Configurarea ceasului È™i a fusului orar B.4.7. PartiÅ£ionarea B.4.8. Instalarea sistemului de bază B.4.9. Configurarea lui «apt» B.4.10. Selectarea pachetelor B.4.11. Finalizarea instalării B.4.12. Preconfigurarea altor pachete B.5. OpÈ›iuni avansate B.5.1. Rularea comenzilor personalizate în timpul instalării B.5.2. Utilizarea preconfigurării pentru a modifica valorile implicite B.5.3. ÃŽncărcarea în lanÈ› a fiÈ™ierelor de preconfigurare Această anexă explică cum să preconfiguraÈ›i răspunsurile la întrebările din debian-installer pentru a vă automatiza instalarea. Fragmentele de configurare utilizate în această anexă sunt, de asemenea, disponibile ca exemplu de fiÈ™ier de preconfigurare în https://www.debian.org/ releases/bookworm/example-preseed.txt. B.1. Introducere Preconfigurarea oferă o modalitate de a oferi răspunsuri la întrebările adresate în timpul procesului de instalare, fără a fi nevoie să introduceÈ›i manual răspunsurile în timpul instalării. Acest lucru face posibilă automatizarea completă a majorității tipurilor de instalare È™i chiar oferă unele caracteristici care nu sunt disponibile în timpul instalărilor normale. Preconfigurarea nu este necesară. Dacă utilizaÈ›i un fiÈ™ier de preconfigurare gol, programul de instalare se va comporta la fel ca într-o instalare manuală normală. Fiecare întrebare pe care aÈ›i preconfigurat-o va modifica (dacă aÈ›i completat-o corect!) instalarea față de cea de bază. B.1.1. Metode de preconfigurare Există trei metode care pot fi folosite pentru preconfigurre: initrd, file È™i network. Preconfigurarea "initrd" va funcÈ›iona cu orice metodă de instalare È™i acceptă preconfigurarea mai multor lucruri, dar necesită cea mai mare pregătire. Preconfigurările "file" È™i "network" pot fi utilizate cu diferite metode de instalare. Următorul tabel arată ce metode de preconfigurare pot fi utilizate È™i cu ce metode de instalare. ┌───────────────────────────────────────┬─────────────┬────────┬──────────────┠│ Metoda de instalare │ initrd │ file │ network │ ├───────────────────────────────────────┼─────────────┼────────┼──────────────┤ │CD/DVD/USB │da │da │da^[a] │ ├───────────────────────────────────────┼─────────────┼────────┼──────────────┤ │netboot │da │nu │da │ ├───────────────────────────────────────┼─────────────┼────────┼──────────────┤ │hd-media │da │da │da^[a] │ ├───────────────────────────────────────┼─────────────┼────────┼──────────────┤ │generic │da │nu │da │ ├───────────────────────────────────────┴─────────────┴────────┴──────────────┤ │^[a] dar numai dacă aveÈ›i acces la reÈ›ea È™i configuraÈ›i preseed/url în mod │ │corespunzător │ └─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ O diferență importantă între metodele de preconfigurare este punctul în care fiÈ™ierul de preconfigurare este încărcat È™i procesat. Pentru preconfigurarea "initrd", acesta este chiar la începutul instalării, înainte chiar să fie adresată prima întrebare. Preconfigurarea din linia de comandă a nucleului are loc imediat după. Este astfel posibil să se suprascrie configuraÈ›ia stabilită în "initrd" prin editarea liniei de comandă a nucleului (fie în configuraÈ›ia încărcătorului de pornire, fie manual la momentul pornirii pentru încărcătoarele care permit acest lucru). Pentru preconfigurarea "file", aceasta se face după ce imaginea de instalare a fost încărcată. Pentru preconfigurarea "network", aceasta se face doar după ce reÈ›eaua a fost configurată. Important Evident, orice întrebări care au fost procesate înainte ca fiÈ™ierul de preconfigurare să fie încărcat nu pot fi preconfigurate (aceasta va include întrebări care sunt afiÈ™ate doar la prioritate medie (medium) sau scăzută (low), cum ar fi prima rulare de detectare a componentelor È™i dispozitivelor calculatorului). O modalitate mai puÈ›in convenabilă de a evita adresarea acestor întrebări este să le preconfiguraÈ›i prin intermediul parametrilor de pornire, aÈ™a cum este descris în SecÈ›iune B.2.2, "Utilizarea parametrilor de pornire pentru a preconfigura întrebări". Pentru a evita cu uÈ™urință întrebările care ar apărea în mod normal înainte de intrarea în acÈ›iune a preconfigurării, puteÈ›i porni programul de instalare în modul "auto". Acest lucru întârzie întrebările care ar fi puse în mod normal prea devreme pentru preconfigurare (adică selecÈ›ia limbii, țării È™i a tastaturii) până după ce apare reÈ›eaua, permițând astfel să fie prestabilite. De asemenea, rulează instalarea cu prioritate critică, ceea ce evită multe întrebări neimportante. ConsultaÈ›i SecÈ›iune B.2.3, "Modul auto" pentru detalii. B.1.2. Limitări DeÈ™i majoritatea întrebărilor folosite de debian-installer pot fi prestabilite folosind această metodă, există câteva excepÈ›ii notabile. Trebuie să (re) partiÈ›ionaÈ›i un întreg disc sau să utilizaÈ›i spaÈ›iul liber disponibil pe un disc; nu este posibilă utilizarea partiÈ›iilor existente. B.2. Utilizarea preconfigurării Mai întâi va trebui să creaÈ›i un fiÈ™ier de preconfigurare È™i să-l plasaÈ›i în locaÈ›ia de unde doriÈ›i să-l utilizaÈ›i. Crearea fiÈ™ierului de preconfigurare este tratată mai târziu în această anexă. Plasarea acestuia în locaÈ›ia corectă este destul de simplă pentru preconfigurarea "network" sau dacă doriÈ›i să citiÈ›i fiÈ™ierul de pe un stick USB. Dacă doriÈ›i să includeÈ›i fiÈ™ierul într-o imagine ISO de instalare, va trebui să remasterizaÈ›i imaginea. Cum să obÈ›ineÈ›i fiÈ™ierul de preconfigurare inclus în initrd este în afara domeniului de aplicare al acestui document; pentru aceasta, consultaÈ›i documentaÈ›ia dezvoltatorilor pentru debian-installer. Un exemplu de fiÈ™ier de preconfigurare pe care îl puteÈ›i folosi ca bază pentru propriul fiÈ™ier de preconfigurare este disponibil la https://www.debian.org/ releases/bookworm/example-preseed.txt. Acest fiÈ™ier se bazează pe fragmentele de configurare incluse în această anexă. B.2.1. ÃŽncărcarea fiÈ™ierului de preconfigurare Dacă utilizaÈ›i preconfigurarea "initrd", trebuie doar să vă asiguraÈ›i că un fiÈ™ier numit preseed.cfg este inclus în directorul rădăcină al initrd. Programul de instalare va verifica automat dacă acest fiÈ™ier este prezent È™i îl va încărca. Pentru celelalte metode de preconfigurare, trebuie să-i indicaÈ›i programului de instalare ce fiÈ™ier să folosească atunci când îl porniÈ›i. Acest lucru se face în mod normal prin pasarea nucleului a unui parametru de pornire, fie manual în momentul pornirii, fie prin editarea fiÈ™ierului de configurare a încărcătorului de pornire (de exemplu, syslinux.cfg) È™i adăugând parametrul la sfârÈ™itul liniei(lor) "append" pentru nucleu. Dacă specificaÈ›i fiÈ™ierul de preconfigurare în configuraÈ›ia încărcătorului de pornire, este posibil să modificaÈ›i configuraÈ›ia, astfel încât să nu fie nevoie să apăsaÈ›i tasta «Enter» pentru a porni programul de instalare. Pentru syslinux, aceasta înseamnă stabilirea timpului de expirare la 1 în syslinux.cfg. Pentru a vă asigura că programul de instalare preia fiÈ™ierul de preconfigurare corect, puteÈ›i specifica opÈ›ional o sumă de verificare pentru fiÈ™ier. ÃŽn prezent, aceasta trebuie să fie o sumă md5 È™i, dacă este specificată, trebuie să se potrivească cu fiÈ™ierul de preconfigurare sau programul de instalare va refuza să-l folosească. Parametrii de pornire de specificat: - dacă porniÈ›i din reÈ›ea: preseed/url=http://host/path/to/preseed.cfg preseed/url/checksum=5da499872becccfeda2c4872f9171c3d - sau preseed/url=tftp://host/path/to/preseed.cfg preseed/url/checksum=5da499872becccfeda2c4872f9171c3d - dacă porniÈ›i o imagine de instalare remasterizată: preseed/file=/cdrom/preseed.cfg preseed/file/checksum=5da499872becccfeda2c4872f9171c3d - dacă instalaÈ›i de pe un suport USB (puneÈ›i fiÈ™ierul de preconfigurare în directorul de nivel superior al stick-ului USB): preseed/file=/hd-media/preseed.cfg preseed/file/checksum=5da499872becccfeda2c4872f9171c3d ReÈ›ineÈ›i că preseed/url poate fi scurtat la url, preseed/file la file È™i preseed/file/checksumla preseed-md5 atunci când acestea sunt transmise ca parametri de pornire. B.2.2. Utilizarea parametrilor de pornire pentru a preconfigura întrebări Dacă un fiÈ™ier de preconfigurare nu poate fi utilizat pentru a preconfigura unii paÈ™i, instalarea poate fi în continuare complet automatizată, deoarece puteÈ›i trece valorile prestabilite în linia de comandă atunci când porniÈ›i programul de instalare. Parametrii de pornire pot fi utilizaÈ›i È™i dacă nu doriÈ›i cu adevărat să utilizaÈ›i preconfigurarea, ci doriÈ›i doar să oferiÈ›i un răspuns la o anumită întrebare. Unele exemple în care acest lucru poate fi util sunt documentate în altă parte a acestui manual. Pentru a definii o valoare care să fie utilizată în interiorul debian-installer, trebuie doar să indicaÈ›i ruta/la/variabilă=valoare pentru oricare dintre variabilele prestabilite enumerate. Dacă urmează să fie utilizată o valoare pentru configurarea pachetelor pentru sistemul È›intă, va trebui să adăugaÈ›i înainte proprietarul^[17] variabilei ca în proprietar:ruta/ la/variabilă=valoare. Dacă nu specificaÈ›i proprietarul, valoarea variabilei nu va fi copiată în baza de date debconf din sistemul È›intă È™i astfel rămâne neutilizată în timpul configurării pachetului relevant. ÃŽn mod normal, preconfigurarea unei întrebări în acest mod va însemna că întrebarea nu va fi adresată. Pentru a definii o anumită valoare implicită pentru o întrebare, dar să aveÈ›i în continuare întrebarea, utilizaÈ›i "?=" în loc de "=" ca operator. A se vedea, de asemenea, SecÈ›iune B.5.2, "Utilizarea preconfigurării pentru a modifica valorile implicite". ReÈ›ineÈ›i că unele variabile care sunt definite frecvent în promptul de pornire au un alias mai scurt. Dacă este disponibil un alias, acesta este folosit în exemplele din această anexă în loc de variabila completă. Variabila preseed/ url, de exemplu, are ca alias url. Un alt exemplu este variabila-alias tasks, ce reprezintă tasksel:tasksel/first. Un "---" în opÈ›iunile de pornire are o semnificaÈ›ie specială. Parametrii nucleului care apar după ultimul "---" pot fi copiaÈ›i în configuraÈ›ia încărcătorului de pornire pentru sistemul instalat (dacă sunt acceptaÈ›i de instalatorul pentru încărcătorul de pornire). Programul de instalare va filtra automat orice opÈ›iuni (cum ar fi opÈ›iunile de preconfigurare) pe care le recunoaÈ™te. Notă Nucleele Linux actuale (2.6.9 È™i ulterioare) acceptă maximum 32 de opÈ›iuni de linie de comandă È™i 32 de opÈ›iuni de mediu, inclusiv orice opÈ›iuni adăugate implicit pentru programul de instalare. Dacă aceste numere sunt depășite, nucleul va intra în panică (se va bloca); (pentru nucleele anterioare, aceste numere erau mai mici). Pentru majoritatea instalărilor, unele dintre opÈ›iunile implicite din fiÈ™ierul de configurare a încărcătorului de pornire, cum ar fi vga=normal, pot fi eliminate în siguranță, ceea ce vă poate permite să adăugaÈ›i mai multe opÈ›iuni pentru preconfigurare. Notă Nu întotdeauna va fi posibil să specificaÈ›i valori cu spaÈ›ii pentru parametrii de pornire, chiar dacă le delimitaÈ›i cu ghilimele. B.2.3. Modul auto Există mai multe caracteristici ale programului de instalare Debian care se combină pentru a permite liniilor de comandă destul de simple din promptul de pornire să aibă ca rezultat instalări automate personalizate arbitrar È™i complexe. Acest lucru este activat prin utilizarea opÈ›iunii de pornire Instalare automată, numită È™i auto pentru unele arhitecturi sau metode de pornire. ÃŽn această secÈ›iune, auto nu este aÈ™adar un parametru, înseamnă selectarea acelei opÈ›iuni de pornire È™i adăugarea următorilor parametri de pornire la promptul de pornire. Pentru a ilustra acest lucru, iată câteva exemple care pot fi folosite în promptul de pornire: auto url=autoserver Acest lucru se bazează pe existenÈ›a unui server DHCP care va duce maÈ™ina la punctul în care autoserver poate fi rezolvat prin DNS, poate după adăugarea domeniului local dacă acesta a fost furnizat de DHCP. Dacă acest lucru s-a făcut pe un sit în care domeniul este exemplu.com È™i acesta are o configurare DHCP rezonabilă, ar avea ca rezultat preluarea fiÈ™ierului de preconfigurare de la http://autoserver. exemplu.com/d-i/bookworm/./preseed.cfg. Ultima parte a acestei adrese URL (d-i/bookworm/./preseed.cfg) este preluată de la auto-install/defaulttroot. ÃŽn mod implicit, acesta include directorul bookworm pentru a permite versiunilor viitoare să-È™i specifice propriul nume de cod È™i să permită oamenilor să migreze la următoarea versiune într-o manieră controlată. Elementul /./ este folosit pentru a indica o rădăcină, în raport cu care rutele ulterioare pot fi ancorate (pentru a fi utilizate în preseed/ include È™i preseed/run). Acest lucru permite fiÈ™ierelor să fie specificate fie ca URL-uri complete, rute care încep cu / care sunt astfel ancorate, fie chiar rute legate de locaÈ›ia în care a fost găsit ultimul fiÈ™ier de preconfigurare. Acest lucru poate fi folosit pentru a construi mai multe scripturi portabile în care o întreagă ierarhie de scripturi poate fi mutată într-o nouă locaÈ›ie fără a o rupe, de exemplu, copierea fiÈ™ierelor pe un stick USB când înainte erau pe un server web. ÃŽn acest exemplu, dacă fiÈ™ierul de preconfigurare defineÈ™te preseed/run la /scripts/late_command.sh, atunci fiÈ™ierul va fi preluat de la http://autoserver.exemplu .com/d-i/bookworm/./scripts/late_command.sh. Dacă nu există o infrastructură locală DHCP sau DNS sau dacă nu doriÈ›i să utilizaÈ›i ruta implicită către preseed.cfg, puteÈ›i utiliza totuÈ™i o adresă URL explicită, iar dacă nu utilizaÈ›i elementul /./, va fi ancorat la începutul rutei (adică al treilea / din adresa URL). Iată un exemplu care necesită suport minim din partea infrastructurii reÈ›elei locale: auto url=http://192.168.1.2/ruta/la/fiÈ™ierul_meu.preconfigurat Modul în care funcÈ›ionează acesta este următorul: • dacă adresa URL nu indică un protocol, se presupune că este http, • dacă secÈ›iunea de nume de gazdă nu conÈ›ine puncte, domeniul derivat din DHCP, va fi ataÈ™at acesteia È™i • dacă nu există / după numele gazdei, atunci se adaugă ruta implicită. Pe lângă specificarea adresei URL, puteÈ›i specifica, de asemenea, configurări care nu afectează direct comportamentul debian-installer în sine, dar pot fi transmise către scripturile specificate folosind preseed/run în fiÈ™ierul de preconfigurare încărcat. ÃŽn prezent, singurul exemplu în acest sens este auto-install/classes, care are un alias clase. Acesta poate fi folosit astfel: auto url=exemplu.com classes=class_A;class_B Clasele ar putea indica, de exemplu, tipul de sistem care urmează să fie instalat sau localizarea care trebuie utilizată. Desigur, este posibil să extindeÈ›i acest concept È™i, dacă o faceÈ›i, este rezonabil să utilizaÈ›i spaÈ›iul de nume de instalare automată pentru aceasta. Deci s-ar putea să aibă ceva de genul auto-install/style care este apoi folosit în scripturile dumneavoastră. Dacă simÈ›iÈ›i nevoia să faceÈ›i acest lucru, menÈ›ionaÈ›i-l pe lista de corespondență <debian-boot@lists.debian.org>, astfel încât să putem evita conflictele în spaÈ›iul de nume È™i, probabil, să adăugaÈ›i un alias pentru parametru. . Alegerea de pornire auto nu este încă definită pe toate arhitecturile. AcelaÈ™i efect poate fi obÈ›inut prin simpla adăugare a celor doi parametri auto=true priority=critical la linia de comandă a nucleului. Parametrul nucleului auto este un alias pentru auto-install/enable È™i fixarea acestuia la true întârzie întrebările de localizare È™i de tastatură astfel încât acestea să poată fi preconfigurate, în timp ce priority este un alias pentru debconf/priority È™i fixarea acestuia la critic opreÈ™te întrebările cu o prioritate mai scăzută. OpÈ›iuni suplimentare care pot fi de interes atunci când încercaÈ›i să automatizaÈ›i o instalare în timp ce utilizaÈ›i DHCP sunt: interface=auto netcfg/ dhcp_timeout=60, ceea ce face ca maÈ™ina să aleagă primul NIC viabil È™i să aibă mai multă răbdare în a obÈ›ine un răspuns la interogarea sa DHCP. IndicaÈ›ie Un exemplu extins de utilizare a acestui cadru, inclusiv exemple de scripturi È™i clase, poate fi găsit la situl web al dezvoltatorului său. Exemplele disponibile acolo arată, de asemenea, multe alte efecte drăguÈ›e care pot fi obÈ›inute prin utilizarea creativă a preconfigurării. B.2.4. Alias utile cu preconfigurarea Următoarele alias pot fi utile atunci când utilizaÈ›i preconfigurarea (modul automat). ReÈ›ineÈ›i că acestea sunt pur È™i simplu pseudonime scurte pentru numele întrebărilor È™i trebuie întotdeauna să specificaÈ›i È™i o valoare: de exemplu, auto=true sau interface=eth0. priority debconf/priority fb debian-installer/framebuffer auto auto-install/enable classes auto-install/classes file preseed/file url preseed/url theme debian-installer/theme language debian-installer/language country debian-installer/country locale debian-installer/locale keymap keyboard-configuration/xkb-keymap modules anna/choose_modules firmware hw-detect/firmware-lookup interface netcfg/choose_interface domain netcfg/get_domain hostname   netcfg/get_hostname protocol mirror/protocol suite mirror/suite recommends base-installer/install-recommends tasks tasksel:tasksel/first desktop tasksel:tasksel/desktop preseed-md5 preseed/file/checksum B.2.5. Exemple de preconfigurare a promptului de pornire Iată câteva exemple despre cum ar putea arăta promptul de pornire (va trebui să o adaptaÈ›i nevoilor dvs.). # Pentru a stabilii româna ca limbă È™i România ca È›ară: /install.amd/vmlinuz vga=788 initrd=/install.amd/gtk/initrd.gz language=ro country=RO --- quiet # Pentru a stabilii engleza ca limbă, Germania ca È›ară È™i să utilizaÈ›i un aranjament al tastaturii germane: /install.amd/vmlinuz vga=788 initrd=/install.amd/gtk/initrd.gz language=en country=DE locale=en_US.UTF-8 keymap=de --- quiet # Pentru a instala biroul MATE: /install.amd/vmlinuz vga=788 initrd=/install.amd/gtk/initrd.gz desktop=mate-desktop --- quiet # Pentru a instala sarcina de server Web: /install.amd/vmlinuz initrd=/install.amd/initrd.gz tasksel:tasksel/first=web-server --- B.2.6. Utilizarea unui server DHCP pentru a specifica fiÈ™ierele de preconfigurare De asemenea, este posibil să utilizaÈ›i DHCP pentru a specifica un fiÈ™ier de preconfigurare de descărcat din reÈ›ea. DHCP permite specificarea unui nume de fiÈ™ier. ÃŽn mod normal, acesta este un fiÈ™ier pentru pornirea din reÈ›ea (netboot), dar dacă pare a fi o adresă URL, mediile de instalare care acceptă preconfigurarea reÈ›elei vor descărca fiÈ™ierul de la adresa URL È™i îl vor folosi ca fiÈ™ier de preconfigurare. Iată un exemplu despre cum să-l definiÈ›i în fiÈ™ierul "dhcpd.conf" pentru versiunea 3 a serverului ISC DHCP (pachetul isc-dhcp-server Debian). if substring (option vendor-class-identifier, 0, 3) = "d-i" { filename "http://host/preseed.cfg"; } ReÈ›ineÈ›i că exemplul de mai sus limitează acest nume de fiÈ™ier la clienÈ›ii DHCP care se identifică ca "d-i", astfel încât nu va afecta clienÈ›ii DHCP obiÈ™nuiÈ›i, ci doar programul de instalare. De asemenea, puteÈ›i pune textul într-un bloc de instrucÈ›iuni doar pentru o anumită gazdă, pentru a evita preconfigurarea tuturor instalărilor din reÈ›ea. O modalitate bună de a utiliza preconfigurarea DHCP este să prestabiliÈ›i numai valorile specifice reÈ›elei dvs., cum ar fi oglinda Debian de utilizat. ÃŽn acest fel, instalările în reÈ›eaua dvs. vor obÈ›ine automat o oglindă bună selectată, dar restul instalării poate fi efectuată interactiv. Utilizarea preconfigurării DHCP pentru a automatiza complet instalările Debian ar trebui făcută numai cu multă grijă. B.3. Crearea unui fiÈ™ier de preconfigurare FiÈ™ierul de preconfigurare este în formatul folosit de comanda debconf-set-selections. Formatul general al unei linii într-un fiÈ™ier de preconfigurare este: <proprietar> <numele întrebării> <tipul întrebării> <valoare> FiÈ™ierul trebuie să înceapă cu #_preseed_V1 Există câteva reguli de reÈ›inut atunci când scrieÈ›i un fiÈ™ier de preconfigurare. • PuneÈ›i doar un singur spaÈ›iu sau tab între tip È™i valoare: orice spaÈ›iu alb suplimentar va fi interpretat ca aparÈ›inând valorii. • O linie poate fi împărÈ›ită în mai multe linii adăugând o bară oblică inversă ("\") drept caracter de continuare a liniei. Un loc bun pentru a împărÈ›i o linie este după numele întrebării; un loc prost este între tip È™i valoare. Liniile divizate vor fi unite într-o singură linie cu toate spaÈ›iile albe de început/finale condensate într-un singur spaÈ›iu. • Pentru variabilele (È™abloane) debconf utilizate numai în programul de instalare, proprietarul ar trebui să fie fixat la "d-i"; pentru a preconfigura variabilele utilizate în sistemul instalat, trebuie folosit numele pachetului care conÈ›ine È™ablonul debconf corespunzător. Numai variabilele care au proprietarul fixat la altceva decât "d-i" vor fi propagate în baza de date debconf pentru sistemul instalat. • Majoritatea întrebărilor trebuie să fie presetate folosind valorile valabile în engleză È™i nu valorile traduse. Cu toate acestea, există câteva întrebări (de exemplu, în partman) în care trebuie folosite valorile traduse. • Unele întrebări iau ca valoare un cod în loc de textul în limba engleză care este afiÈ™at în timpul instalării. • ÃŽncepe cu #_preseed_V1 • Un comentariu constă dintr-o linie care începe cu un caracter hash ("#") È™i se extinde până la lungimea acelei linii. Cel mai simplu mod de a crea un fiÈ™ier de preconfigurare este să utilizaÈ›i fiÈ™ierul exemplu prezentat în SecÈ›iune B.4, "ConÈ›inutul fiÈ™ierului de preconfigurare (pentru bookworm)" ca bază, È™i să lucraÈ›i de acolo. O metodă alternativă este de a face o instalare manuală È™i apoi, după repornire, să utilizaÈ›i debconf-get-selections din pachetul debconf-utils pentru a descărca atât baza de date debconf, cât È™i baza de date cdebconf a programului de instalare într-un singur fiÈ™ier: $ echo "#_preseed_V1" > fiÈ™ier $ debconf-get-selections --installer >> fiÈ™ier $ debconf-get-selections >> fiÈ™ier Cu toate acestea, un fiÈ™ier generat în acest mod va avea unele elemente care nu ar trebui să fie preconfigurate, iar fiÈ™ierul exemplu este un loc de pornire mai bun pentru majoritatea utilizatorilor. Notă Această metodă se bazează pe faptul că, la sfârÈ™itul instalării, baza de date cdebconf a programului de instalare este salvată în sistemul instalat în /var/ log/installer/cdebconf. Cu toate acestea, deoarece baza de date poate conÈ›ine informaÈ›ii sensibile, în mod implicit fiÈ™ierele pot fi citite numai de către root. Directorul /var/log/installer È™i toate fiÈ™ierele din acesta vor fi È™terse din sistemul dumneavoastră dacă È™tergeÈ›i pachetul installation-report. Pentru a verifica valorile posibile pentru întrebări, puteÈ›i utiliza editorul nano pentru a examina fiÈ™ierele din /var/lib/cdebconf în timp ce o instalare este în curs. VizualizaÈ›i templates.dat pentru È™abloanele brute È™i questions.dat pentru valorile curente È™i pentru valorile atribuite variabilelor. Pentru a verifica dacă formatul fiÈ™ierului dumneavoastră de preconfigurare este valid înainte de a efectua o instalare, puteÈ›i utiliza comanda debconf-set-selections -c preseed.cfg. B.4. ConÈ›inutul fiÈ™ierului de preconfigurare (pentru bookworm) Fragmentele de configurare utilizate în această anexă sunt, de asemenea, disponibile ca exemplu de fiÈ™ier de preconfigurare în https://www.debian.org/ releases/bookworm/example-preseed.txt. ReÈ›ineÈ›i că acest exemplu se bazează pe o instalare pentru arhitectura Intel x86. Dacă instalaÈ›i o arhitectură diferită, unele dintre exemple (cum ar fi selecÈ›ia tastaturii È™i instalarea încărcătorului de pornire) pot să nu fie relevante È™i vor trebui înlocuite cu setările debconf adecvate pentru arhitectura dvs. Detalii despre modul în care funcÈ›ionează efectiv diferitele componente ale programului de instalare Debian pot fi găsite în SecÈ›iune 6.3, "Utilizarea de componente individuale". B.4.1. Localizarea ÃŽn timpul unei instalări normale, întrebările despre localizare sunt puse mai întâi, astfel încât aceste valori pot fi prestabilite numai prin metoda "initrd" sau cea a parametrilor de pornire a nucleului. Modul automat ( SecÈ›iune B.2.3, "Modul auto") include parametrul predefinit auto-install/enable =true (în mod normal prin variabila-alias de preconfigurare auto). Acest lucru întârzie adresarea întrebărilor de localizare, astfel încât acestea să poată fi prestabilite prin orice metodă. Localizarea poate fi folosită pentru a specifica atât limba, cât È™i È›ara È™i poate fi orice combinaÈ›ie de limbă acceptată de debian-installer È™i o È›ară recunoscută. Dacă combinaÈ›ia nu formează o localizare validă, programul de instalare va selecta automat o localizare care este validă pentru limba selectată. Pentru a specifica localizarea ca parametru de pornire, utilizaÈ›i locale=ro_RO. DeÈ™i această metodă este foarte uÈ™or de utilizat, nu permite preconfigurarea tuturor combinaÈ›iilor posibile de limbă, È›ară È™i localizare locale^[18]. Deci, alternativ, valorile pot fi preconfigurate individual. Limba È™i È›ara pot fi, de asemenea, specificate ca parametri de pornire. # Preconfigurarea localizării stabileÈ™te doar limba, È›ara È™i localizarea. d-i debian-installer/locale string ro_RO # Valorile pot fi, de asemenea, prestabilite individual pentru o mai mare flexibilitate. #d-i debian-installer/language string en #d-i debian-installer/country string NL #d-i debian-installer/locale string en_GB.UTF-8 # OpÈ›ional, specificaÈ›i localizări suplimentare pentru a fi generate. #d-i localechooser/supported-locales multiselect en_US.UTF-8, nl_NL.UTF-8 Configurarea tastaturii constă în selectarea unui aranjament de tastatură È™i (pentru aranjamentele de tastaturi non-latine) o tastă de comutare pentru a comuta între aranjamentul tastaturii non-latină È™i aranjamentul tastaturii SUA. Doar variantele de bază ale aranjamentului de tastatură sunt disponibile în timpul instalării. Variante avansate sunt disponibile numai în sistemul instalat, prin dpkg-reconfigure keyboard-configuration. # Selectarea tastaturii. d-i keyboard-configuration/xkb-keymap select ro(Lat2-Terminus16) # d-i keyboard-configuration/toggle select No toggling Pentru a sări peste configurarea tastaturii, prefixaÈ›i variabila keymap la valoarea skip-config (omite-configurarea). Acest lucru va duce la rămânerea activă a aranjamentului tastaturii nucleului. B.4.2. Configurarea reÈ›elei Desigur, preconfigurarea reÈ›elei nu va funcÈ›iona dacă încărcaÈ›i fiÈ™ierul de preconfigurare din reÈ›ea. Dar este perfectă când porniÈ›i de pe un disc optic sau un stick USB. Dacă încărcaÈ›i fiÈ™iere de preconfigurare din reÈ›ea, puteÈ›i pasa parametrii de configurare a reÈ›elei utilizând parametrii de pornire a nucleului. Dacă trebuie să alegeÈ›i o anumită interfață atunci când porniÈ›i din reÈ›ea înainte de a încărca un fiÈ™ier de preconfigurare din reÈ›ea, utilizaÈ›i un parametru de pornire precum interface=eth1. DeÈ™i predefinirea configuraÈ›iei de reÈ›ea nu este în mod normal posibilă atunci când se utilizează predefinirea reÈ›elei (folosind "preseed/url"), puteÈ›i utiliza următorul truc pentru a ocoli acest lucru, de exemplu, dacă doriÈ›i să definiÈ›i o adresă statică pentru interfaÈ›a de reÈ›ea. Trucul constă în a forÈ›a configurarea reÈ›elei să ruleze din nou după ce fiÈ™ierul de preconfigurare a fost încărcat prin crearea unui script "preseed/run" care să conÈ›ină următoarele comenzi: kill-all-dhcp; netcfg Următoarele variabile debconf sunt relevante pentru configurarea reÈ›elei. # Dezactivează complet configuraÈ›ia reÈ›elei. Acest lucru este util pentru # instalările CDROM pe maÈ™ini care nu sunt conectate la reÈ›ea, unde întrebările # de reÈ›ea, avertismentele È™i timpii de aÈ™teptare lungi sunt o pacoste. #d-i netcfg/enable boolean false # netcfg va alege o interfață care are conexiune, dacă este posibil. Acest # lucru face ca să nu se afiÈ™eze o listă dacă există mai mult de o interfață. d-i netcfg/choose_interface select auto # ÃŽn schimb, pentru a alege o anumită interfață: #d-i netcfg/choose_interface select eth1 # Pentru a stabili un interval de timp diferit pentru detectarea conexiunii # (valoarea implicită este de 3 secunde). Valorile sunt interpretate ca secunde. #d-i netcfg/link_wait_timeout string 10 # Dacă aveÈ›i un server dhcp lent È™i programul de instalare se opreÈ™te în # aÈ™teptarea acestuia, acest lucru ar putea fi uti: #d-i netcfg/dhcp_timeout string 60 #d-i netcfg/dhcpv6_timeout string 60 # ÃŽn mod implicit, configurarea reÈ›elei este automată. # Dacă preferaÈ›i să configuraÈ›i manual reÈ›eaua, decomentaÈ›i această linie È™i # configuraÈ›ia statică de reÈ›ea de mai jos. #d-i netcfg/disable_autoconfig boolean true # Dacă doriÈ›i ca fiÈ™ierul de preconfigurare să funcÈ›ioneze pe sisteme atât cu, # cât È™i fără un server dhcp, decomentaÈ›i aceste linii È™i configuraÈ›ia statică # a reÈ›elei de mai jos. #d-i netcfg/dhcp_failed note #d-i netcfg/dhcp_options select Configure network manually # Configurare statică a reÈ›elei. # # Exemplu IPv4 #d-i netcfg/get_ipaddress string 192.168.1.42 #d-i netcfg/get_netmask string 255.255.255.0 #d-i netcfg/get_gateway string 192.168.1.1 #d-i netcfg/get_nameservers string 192.168.1.1 #d-i netcfg/confirm_static boolean true # # Exemplu IPv6 #d-i netcfg/get_ipaddress string fc00::2 #d-i netcfg/get_netmask string ffff:ffff:ffff:ffff:: #d-i netcfg/get_gateway string fc00::1 #d-i netcfg/get_nameservers string fc00::1 #d-i netcfg/confirm_static boolean true # Orice nume de gazdă È™i nume de domeniu atribuite de dhcp au prioritate față # de valorile stabilite aici. Cu toate acestea, stabilirea valorilor previne # în continuare afiÈ™area întrebărilor, chiar dacă valorile provin de la dhcp. d-i netcfg/get_hostname string unassigned-hostname d-i netcfg/get_domain string unassigned-domain # Dacă doriÈ›i să forÈ›aÈ›i un nume de gazdă, indiferent de ceea ce returnează # serverul DHCP sau care este intrarea DNS inversă pentru IP, decomentaÈ›i È™i # ajustaÈ›i următoarea linie. #d-i netcfg/hostname string somehost # DezactivaÈ›i acel dialog enervant al cheii WEP: d-i netcfg/wireless_wep string # Și numele de gazdă dhcp ciudat pe care unii furnizori de servicii de Internet # îl folosesc ca o parolă. #d-i netcfg/dhcp_hostname string radish # Dacă doriÈ›i să dezactivaÈ›i complet căutarea firmware-ului (adică să nu # folosiÈ›i fiÈ™iere sau pachete de firmware care ar putea fi disponibile în # imaginile de instalare): #d-i hw-detect/firmware-lookup string never # Dacă este necesar un firmware care nu este liber pentru placa de reÈ›ea sau # alt dispozitiv, puteÈ›i configura programul de instalare să încerce întotdeauna # să-l încarce, fără a fi solicitat. Sau schimbaÈ›i valoarea booleană la "false" # pentru a dezactiva solicitarea. #d-i hw-detect/load_firmware boolean true Vă rugăm să reÈ›ineÈ›i că netcfg va determina automat masca de reÈ›ea dacă netcfg/ get_netmask nu este preconfigurată. ÃŽn acest caz, variabila trebuie să fie marcată ca seen pentru instalările automate. ÃŽn mod similar, netcfg va alege o adresă adecvată dacă netcfg/get_gateway nu este definită. Ca un caz special, puteÈ›i definii netcfg/get_gateway la "none" pentru a specifica că nu trebuie utilizată nicio pasarelă(poartă de acces). B.4.3. Consola de reÈ›ea # UtilizaÈ›i următoarele configurări dacă doriÈ›i să utilizaÈ›i componenta consolă # de reÈ›ea pentru instalarea de la distanță prin SSH. Acest lucru are sens numai # dacă intenÈ›ionaÈ›i să efectuaÈ›i manual restul instalării. #d-i anna/choose_modules string network-console #d-i network-console/authorized_keys_url string http://10.0.0.1/openssh-key #d-i network-console/password password r00tme #d-i network-console/password-again password r00tme Mai multe informaÈ›ii referitoare la consola de reÈ›ea pot fi găsite în SecÈ›iune 6.3.10, "Instalarea prin consola de reÈ›ea (network-console)". B.4.4. Configurări pentru oglindă ÃŽn funcÈ›ie de metoda de instalare pe care o utilizaÈ›i, o oglindă poate fi utilizată pentru a descărca componentele suplimentare ale programului de instalare, pentru a instala sistemul de bază È™i pentru a crea fiÈ™ierul de configurare /etc/apt/sources.list pentru sistemul instalat. Parametrul mirror/suite determină distribuÈ›ia pentru sistemul instalat. Parametrul mirror/udeb/suite determină distribuÈ›ia pentru componentele suplimentare ale programului de instalare. Este util să definiÈ›i acest parametru numai dacă componentele sunt efectiv descărcate prin reÈ›ea È™i ar trebui să corespundă distribuÈ›iei care a fost utilizată pentru a construi fiÈ™ierul "initrd" pentru metoda de instalare utilizată pentru instalare. ÃŽn mod normal, programul de instalare va utiliza automat valoarea corectă È™i nu ar trebui să fie nevoie să definiÈ›i acest lucru. # Protocol oglindă: # Dacă selectaÈ›i ftp, nu este necesar să definiÈ›i È™irul "mirror/country". # Valoarea implicită pentru protocolul oglinzii este: http. #d-i mirror/protocol string ftp d-i mirror/country string manual d-i mirror/http/hostname string http.us.debian.org d-i mirror/http/directory string /debian d-i mirror/http/proxy string # DistribuÈ›ia de instalat. #d-i mirror/suite string testing # DistribuÈ›ia de utilizat pentru încărcarea componentelor programului # de instalare (opÈ›ional). #d-i mirror/udeb/suite string testing B.4.5. Configurarea contului Parola pentru contul root È™i numele È™i parola pentru primul cont de utilizator obiÈ™nuit pot fi predefinite. Pentru parole puteÈ›i folosi fie valori în text clar, fie hashes crypt(3) (rezultatul algoritmilor de criptare asupra acestor valori în text clar). Avertisment ReÈ›ineÈ›i că predefinirea parolelor nu este complet sigură, deoarece toÈ›i cei care au acces la fiÈ™ierul de preconfigurare vor avea cunoÈ™tinÈ›e despre aceste parole. Stocarea parolelor cu algoritmi de criptare este considerată sigură, cu excepÈ›ia cazului în care se utilizează un algoritm de criptare slab, cum ar fi DES sau MD5, care permite atacuri de "forță brută". Algoritmii recomandaÈ›i de criptare a parolei sunt SHA-256 È™i SHA512. # OmiteÈ›i crearea unui cont root (contul de utilizator normal va putea # utiliza sudo). #d-i passwd/root-login boolean false # Alternativ, pentru a omite crearea unui cont de utilizator normal. #d-i passwd/make-user boolean false # Parola de root, fie în text clar ... #d-i passwd/root-password password Eu_r00t-Debian #d-i passwd/root-password-again password Eu_r00t-Debian # ... fie criptată folosind un algoritm de criptare "hash crypt(3)". #d-i passwd/root-password-crypted password [crypt(3) hash] # Pentru a crea un cont de utilizator normal. #d-i passwd/user-fullname string Debian User #d-i passwd/username string debian # Parola utilizatorului normal, fie în text clar ... #d-i passwd/user-password password eu_UtilizatOr-Debian #d-i passwd/user-password-again password eu_UtilizatOr-Debian # ... fie criptată folosind un algoritm de criptare "hash crypt(3)". #d-i passwd/user-password-crypted password [crypt(3) hash] # CreaÈ›i primul utilizator cu identificatorul de utilizator (UID) specificat # în loc de cel implicit. #d-i passwd/user-uid string 1010 # Contul de utilizator va fi adăugat la unele grupuri iniÈ›iale standard. Pentru # a controla căror grupuri va fi adăugat acest cont de utilizator, utilizaÈ›i de # exemplu: #d-i passwd/user-default-groups string audio cdrom video # pentru al adăuga grupurilor "audio", "cdrom" È™i "video". Variabilele passwd/root-password-crypted È™i passwd/user-password-crypted pot fi, de asemenea, predefinite cu "!" ca valoare. ÃŽn acest caz, contul corespunzător este dezactivat. Acest lucru poate fi convenabil pentru contul root, cu condiÈ›ia, desigur, că o metodă alternativă este configurată pentru a permite activități administrative sau autentificare root (de exemplu, folosind autentificarea cu cheie SSH sau comanda sudo). Următoarea comandă (disponibilă din pachetul whois) poate fi folosită pentru a genera un hash crypt(3) bazat pe SHA-512 pentru o parolă (o parolă criptată utilizând algoritmul SHA-512): mkpasswd -m sha-512 B.4.6. Configurarea ceasului È™i a fusului orar # Controlează dacă ceasul hardware este fixat la UTC. d-i clock-setup/utc boolean true # PuteÈ›i stabilii aceasta la orice valoare validă pentru $TZ; consultaÈ›i # conÈ›inutul directorului "/usr/share/zoneinfo/" pentru valori valide. d-i time/zone string Europe/Bucharest # Controlează dacă se utilizează NTP pentru a configura ceasul în timpul # instalării d-i clock-setup/ntp boolean true # Server NTP de utilizat. Valoarea implicită este aproape întotdeauna bună aici. #d-i clock-setup/ntp-server string ntp.example.com B.4.7. PartiÅ£ionarea Utilizarea preconfigurării pentru partiÈ›ionarea discului dur/solid este limitată la ceea ce este suportat de partman-auto. PuteÈ›i alege să partiÈ›ionaÈ›i fie spaÈ›iul liber existent pe un disc, fie un întreg disc. Dispunerea partiÈ›iilor pe disc poate fi determinată folosind o reÈ›etă predefinită, o reÈ›etă personalizată dintr-un fiÈ™ier de reÈ›etă sau o reÈ›etă inclusă în fiÈ™ierul de preconfigurare. Preconfigurarea opÈ›iunilor avansate de partiÈ›ie folosind RAID, LVM È™i criptare este acceptată, dar nu cu flexibilitatea deplină oferită atunci când partiÈ›ionaÈ›i în timpul unei instalări fără preconfigurare. Exemplele de mai jos oferă doar informaÈ›ii de bază despre utilizarea reÈ›etelor. Pentru informaÈ›ii detaliate, consultaÈ›i fiÈ™ierele partman-auto-recipe.txt È™i partman-auto-raid-recipe.txt incluse în pachetul debian-installer. Ambele fiÈ™iere sunt disponibile È™i din debian-installer depozitul sursă. ReÈ›ineÈ›i că funcÈ›ionalitatea acceptată se poate modifica între versiuni. Avertisment Identificarea discurilor depinde de ordinea în care sunt încărcaÈ›i controlorii acestora. Dacă există mai multe discuri în sistem, asiguraÈ›i-vă că va fi selectat cel corect înainte de a utiliza preconfigurarea. B.4.7.1. Exemplu de partiÈ›ionare # Dacă sistemul are spaÈ›iu liber, puteÈ›i alege să partiÈ›ionaÈ›i doar acel spaÈ›iu. # Acest lucru este respectat numai dacă variabila "partman-auto/method" (mai # jos) nu este definită. #d-i partman-auto/init_automatically_partition select biggest_free # Alternativ, puteÈ›i specifica un disc de partiÈ›ionat. Dacă sistemul are un # singur disc, programul de instalare îl va folosi implicit, dar în caz contrar, # numele dispozitivului trebuie să fie dat în format tradiÈ›ional, non-devfs (de # exemplu, "/dev/sda" È™i nu, de exemplu, "/dev/discs/disc0/disc"). # De exemplu, pentru a utiliza primul disc dur/solid SCSI/SATA: #d-i partman-auto/disk string /dev/sda # ÃŽn plus, va trebui să specificaÈ›i metoda de utilizat. # Metodele disponibile în prezent sunt următoarele: # - regular: utilizează tipurile obiÈ™nuite de partiÈ›ii pentru arhitectura dvs. # - lvm: utilizează LVM pentru a partiÈ›iona discul # - crypto: utilizează LVM în cadrul unei partiÈ›ii criptate d-i partman-auto/method string lvm # PuteÈ›i defini cantitatea de spaÈ›iu care va fi utilizată pentru grupul de # volume LVM. Poate să fie o dimensiune cu unitatea sa (de ex. 20 GB), un # procent de spaÈ›iu liber sau cuvântul cheie "max". d-i partman-auto-lvm/guided_size string max # Dacă unul dintre discurile care urmează să fie partiÈ›ionate automat conÈ›ine # o configuraÈ›ie LVM veche, utilizatorul va primi în mod normal un avertisment. # Acest lucru poate fi evitat, preconfigurând... d-i partman-lvm/device_remove_lvm boolean true # AcelaÈ™i lucru este valabil È™i pentru ansamblul RAID software preexistent: d-i partman-md/device_remove_md boolean true # Și acelaÈ™i lucru este valabil È™i pentru confirmarea de a scrie partiÈ›iile lvm: d-i partman-lvm/confirm boolean true d-i partman-lvm/confirm_nooverwrite boolean true # PuteÈ›i alege una dintre cele trei reÈ›ete de partiÈ›ionare predefinite: # - atomic: toate fiÈ™ierele într-o singură partiÈ›ie # - home: partiÈ›ie /home separată # - multi: partiÈ›ii /home, /var, È™i /tmp separate d-i partman-auto/choose_recipe select atomic # Sau oferiÈ›i o reÈ›etă proprie... # Dacă aveÈ›i o modalitate de a introduce un fiÈ™ier de reÈ›etă în mediul d-i, # puteÈ›i pur È™i simplu să îl indicaÈ›i. #d-i partman-auto/expert_recipe_file string /hd-media/recipe # Dacă nu, puteÈ›i pune o reÈ›etă întreagă în fiÈ™ierul de preconfigurare într-o # singură linie (logică). Acest exemplu creează o partiÈ›ie mică /boot, o partiÈ›ie # pentru spaÈ›iul de interschimb (swap) adecvată È™i foloseÈ™te restul spaÈ›iului # pentru partiÈ›ia rădăcină: #d-i partman-auto/expert_recipe string \ # boot-root :: \ # 40 50 100 ext3 \ # $primary{ } $bootable{ } \ # method{ format } format{ } \ # use_filesystem{ } filesystem{ ext3 } \ # mountpoint{ /boot } \ # . \ # 500 10000 1000000000 ext3 \ # method{ format } format{ } \ # use_filesystem{ } filesystem{ ext3 } \ # mountpoint{ / } \ # . \ # 64 512 300% linux-swap \ # method{ swap } format{ } \ # . # Formatul complet al reÈ›etei este documentat în fiÈ™ierul partman-auto-recipe.txt # inclus în pachetul "debian-installer" sau disponibil din depozitul sursă D-I. # Aceasta documentează, de asemenea, modul de specificare al opÈ›iunilor, # cum ar fi etichetele sistemului de fiÈ™iere, numele grupurilor de volume È™i ce # dispozitive fizice să fie incluse într-un grup de volume. ## PartiÈ›ionarea pentru EFI # Dacă sistemul dvs. are nevoie de o partiÈ›ie EFI, puteÈ›i adăuga ceva de genul # acesta la reÈ›eta de mai sus, ca prim element din reÈ›etă: # 538 538 1075 free \ # $iflabel{ gpt } \ # $reusemethod{ } \ # method{ efi } \ # format{ } \ # . \ # # Fragmentul de mai sus este pentru arhitectura "amd64"; detaliile pot fi # diferite pe alte arhitecturi. Pachetul "partman-auto" din depozitul sursă D-I # poate avea un exemplu pe care îl puteÈ›i urma. # Acest lucru face ca «partman» să partiÈ›ioneze automat fără confirmare, cu # condiÈ›ia să-i spuneÈ›i ce să facă folosind una dintre metodele de mai sus. d-i partman-partitioning/confirm_write_new_label boolean true d-i partman/choose_partition select finish d-i partman/confirm boolean true d-i partman/confirm_nooverwrite boolean true # ForÈ›ează pornirea UEFI ("compatibilitatea BIOS" se va pierde). Implicit: "false" #d-i partman-efi/non_efi_system boolean true # AsiguraÈ›i-vă că tabela de partiÈ›ii este GPT - acest lucru este necesar # pentru EFI: #d-i partman-partitioning/choose_label select gpt #d-i partman-partitioning/default_label string gpt # Când criptarea discului este activată, omite È™tergerea prealabilă a partiÈ›iilor: #d-i partman-auto-crypto/erase_disks boolean false B.4.7.2. PartiÈ›ionarea utilizând RAID De asemenea, puteÈ›i utiliza preconfigurarea pentru a configura partiÈ›ii pe ansambluri RAID software. Sunt acceptate nivelurile RAID 0, 1, 5, 6 È™i 10, creând ansambluri reduse È™i specificând dispozitive de rezervă. Avertisment Acest tip de partiÈ›ionare automată este uÈ™or de greÈ™it. Este, de asemenea, funcÈ›ionalitatea care primeÈ™te relativ puÈ›ine teste de la dezvoltatorii debian-installer. Responsabilitatea de a obÈ›ine diferitele reÈ›ete corecte (deci să aibă sens È™i să nu intre în conflict) revine utilizatorului. VerificaÈ›i mesajele din fiÈ™ierul /var/log/syslog dacă întâmpinaÈ›i probleme. # Metoda trebuie să fie fixată la "raid". #d-i partman-auto/method string raid # SpecificaÈ›i discurile care urmează să fie partiÈ›ionate. Toate discurile vor # primi aceeaÈ™i schemă de partiÈ›ionare, deci acest lucru va funcÈ›iona numai # dacă discurile au aceeaÈ™i dimensiune. #d-i partman-auto/disk string /dev/sda /dev/sdb # Apoi, trebuie să specificaÈ›i partiÈ›iile fizice care vor fi utilizate. #d-i partman-auto/expert_recipe string \ # multiraid :: \ # 1000 5000 4000 raid \ # $primary{ } method{ raid } \ # . \ # 64 512 300% raid \ # method{ raid } \ # . \ # 500 10000 1000000000 raid \ # method{ raid } \ # . # La urmă, trebuie să specificaÈ›i cum vor fi utilizate partiÈ›iile definite # anterior în configurarea RAID. Nu uitaÈ›i să utilizaÈ›i numerele corecte ale # partiÈ›iilor pentru partiÈ›iile logice. Sunt acceptate nivelurile RAID 0, 1, 5, # 6 È™i 10; dispozitivele sunt separate folosind "#". # Parametrii sunt: # <raidtype> <devcount> <sparecount> <fstype> <mountpoint> \ # <devices> <sparedevices> #d-i partman-auto-raid/recipe string \ # 1 2 0 ext3 / \ # /dev/sda1#/dev/sdb1 \ # . \ # 1 2 0 swap - \ # /dev/sda5#/dev/sdb5 \ # . \ # 0 2 0 ext3 /home \ # /dev/sda6#/dev/sdb6 \ # . # Pentru informaÈ›ii suplimentare, consultaÈ›i fiÈ™ierul "partman-auto-raid-recipe.txt" # inclus în pachetul "debian-installer" sau disponibil din depozitul sursă D-I. # Aceste valori ale variabilelor fac ca «partman» să partiÈ›ioneze automat, # fără confirmare: d-i partman-md/confirm boolean true d-i partman-partitioning/confirm_write_new_label boolean true d-i partman/choose_partition select finish d-i partman/confirm boolean true d-i partman/confirm_nooverwrite boolean true B.4.7.3. Controlarea modului de montare a partiÈ›iilor ÃŽn mod normal, sistemele de fiÈ™iere sunt montate folosind un identificator unic universal (UUID); acest lucru le permite să fie montate corect chiar dacă numele dispozitivului lor se schimbă. Identificatoarele acestea sunt lungi È™i greu de citit, aÈ™a că, dacă preferaÈ›i, instalatorul poate monta sisteme de fiÈ™iere pe baza numelor tradiÈ›ionale de dispozitive sau pe baza unei etichete pe care o atribuiÈ›i. Dacă cereÈ›i instalatorului să monteze după etichetă, orice sisteme de fiÈ™iere fără etichetă vor fi montate folosind un UUID. Dispozitivele cu nume stabile, cum ar fi volumele logice LVM, vor continua să folosească numele lor tradiÈ›ionale, mai degrabă decât un UUID. Avertisment Numele tradiÈ›ionale de dispozitive se pot schimba în funcÈ›ie de ordinea în care nucleul descoperă dispozitivele la pornire, ceea ce poate duce la montarea unui sistem de fiÈ™iere greÈ™it. ÃŽn mod similar, este posibil ca etichetele să intre în conflict dacă conectaÈ›i un nou disc sau o unitate USB È™i, dacă se întâmplă acest lucru, comportamentul sistemului dumneavoastră la pornire va fi aleatoriu. # Implicit este montarea prin UUID, dar puteÈ›i alege È™i "traditional" pentru # a utiliza nume tradiÈ›ionale de dispozitive sau "label" pentru a încerca # etichetele sistemului de fiÈ™iere înainte de a reveni la UUID. #d-i partman/mount_style select uuid B.4.8. Instalarea sistemului de bază PuÈ›ine elemente pot fi preconfigurate în această etapă a instalării. Singurele întrebări puse se referă la instalarea nucleului. # Configurează APT pentru a nu instala pachetele recomandate în mod implicit. # Utilizarea acestei opÈ›iuni poate duce la un sistem incomplet È™i ar trebui # să fie folosită numai de utilizatorii cu experiență. #d-i base-installer/install-recommends boolean false # Pachetul (meta) imagine a nucleului care urmează să fie instalat; "none" # poate fi folosit dacă nu trebuie instalat niciun nucleu. #d-i base-installer/kernel/image string linux-image-686 B.4.9. Configurarea lui «apt» Configurarea fiÈ™ierului /etc/apt/sources.list È™i a opÈ›iunilor de configurare de bază este complet automatizată pe baza metodei dvs. de instalare È™i a răspunsurilor la întrebările anterioare. PuteÈ›i adăuga opÈ›ional È™i alte depozite (locale). # AlegeÈ›i dacă doriÈ›i să scanaÈ›i medii de instalare suplimentare # (implicit: "false"). d-i apt-setup/cdrom/set-first boolean false # PuteÈ›i alege să instalaÈ›i software din arhivele "non-free" È™i "contrib". #d-i apt-setup/non-free boolean true #d-i apt-setup/contrib boolean true # ÃŽnlăturaÈ›i marca de comentariu din următoarea linie, dacă nu doriÈ›i să aveÈ›i # în fiÈ™ierul "sources.list" intrarea pentru o imagine de instalare DVD/BD activă # în sistemul instalat (intrarile pentru imaginile netinst sau CD vor fi oricum # dezactivate, indiferent de această setare). #d-i apt-setup/disable-cdrom-entries boolean true # ÃŽnlăturaÈ›i marca de comentariu dacă nu doriÈ›i să utilizaÈ›i o oglindă de reÈ›ea: #d-i apt-setup/use_mirror boolean false # SelectaÈ›i ce servicii de actualizare să utilizaÈ›i; definiÈ›i oglinzile care # vor fi utilizate. # Valorile prezentate mai jos sunt valorile implicite normale. #d-i apt-setup/services-select multiselect security, updates #d-i apt-setup/security_host string security.debian.org # Depozite suplimentare, locale[0-9] disponibile: #d-i apt-setup/local0/repository string \ # http://local.server/debian stable main #d-i apt-setup/local0/comment string local server # ActivaÈ›i liniile "deb-src": #d-i apt-setup/local0/source boolean true # Adresa URL pentru cheia publică a depozitului local; trebuie să furnizaÈ›i # o cheie sau «apt» se va plânge că de depozitul este neautentificat È™i astfel # linia respectivă din fiÈ™ierul "sources.list" va fi lăsată cu marca de comentariu #d-i apt-setup/local0/key string http://local.server/key # sau se poate furniza în linie prin codificarea base64 a conÈ›inutului # fiÈ™ierului cheie (cu `base64 -w0`) È™i specificându-l astfel: #d-i apt-setup/local0/key string base64://LS0tLS1CRUdJTiBQR1AgUFVCTElDIEtFWSBCTE9DSy0tLS0tCi4uLgo= # ConÈ›inutul fiÈ™ierului de chei este verificat pentru a vedea dacă pare a fi # armat ASCII (în formatul ASCII). # Dacă este, va fi salvat cu o extensie ".asc", în caz contrar, va primi # o extensie ".gpg". # Formatul "keybox database" (bază de date cu casetă de chei) nu este acceptat # momentan (a se vedea generatoare/60local în sursa apt-setup). # ÃŽn mod implicit, programul de instalare necesită ca depozitele să fie # autentificate folosind o cheie gpg cunoscută. Această configurare poate fi # utilizată pentru a dezactiva autentificarea respectivă. # Avertisment: această configurare nu este sigură, nici recomandată. #d-i debian-installer/allow_unauthenticated boolean true # ÃŽnlăturaÈ›i marca de comentariu pentru a adăuga configuraÈ›ia multi-arhitectură # (multiarch) pentru i386: #d-i apt-setup/multiarch string i386 B.4.10. Selectarea pachetelor PuteÈ›i alege să instalaÈ›i orice combinaÈ›ie de sarcini disponibile. Sarcinile disponibile la momentul scrierii acestui documenl includ: • standard (Instrumente standard) • desktop (Mediu de birou grafic) • gnome-desktop (Mediul de birou Gnome) • xfce-desktop (Mediul de birou XFCE) • kde-desktop (Mediul de birou KDE Plasma) • cinnamon-desktop (Mediul de birou Cinnamon) • mate-desktop (Mediul de birou MATE) • lxde-desktop (Mediul de birou LXDE) • web-server (Server Web) • ssh-server (Server SSH) De asemenea, puteÈ›i alege să nu instalaÈ›i sarcini È™i să forÈ›aÈ›i instalarea unui set de pachete într-un alt mod. Vă recomandăm să includeÈ›i întotdeauna sarcina standard. Sau dacă doriÈ›i ca dialogul «tasksel» să nu fie afiÈ™at deloc, predefiniÈ›i pkgsel/run_tasksel (nu sunt instalate pachete prin «tasksel» în acest caz). Dacă doriÈ›i să instalaÈ›i unele pachete individuale în plus față de pachetele instalate de sarcinile predefinite de instalare, puteÈ›i utiliza parametrul pkgsel/include. Valoarea acestui parametru poate fi o listă de pachete separate prin virgule sau spaÈ›ii, ceea ce îi permite să fie folosit cu uÈ™urință È™i pe linia de comandă a nucleului. #tasksel tasksel/first multiselect standard, web-server, kde-desktop # Sau alegeÈ›i să nu afiÈ™aÈ›i deloc dialogul «tasksel» (È™i nu instalaÈ›i niciun # pachet): #d-i pkgsel/run_tasksel boolean false # Pachete suplimentare individuale de instalat #d-i pkgsel/include string openssh-server build-essential # Dacă se actualizează pachetele după debootstrap. # Valorile permise sunt: "none" (niciunul), "safe-upgrade" (actualizare sigură), # "full-upgrade" (actualizare completă) #d-i pkgsel/upgrade select none # PuteÈ›i alege dacă sistemul dumneavoastră va raporta ce software aÈ›i instalat # È™i ce software utilizaÈ›i. Implicit este de a nu raporta, dar trimiterea de # rapoarte ajută proiectul să determine ce software este cel mai popular È™i ar # trebui inclus pe primul CD/DVD. #popularity-contest popularity-contest/participate boolean false B.4.11. Finalizarea instalării # ÃŽn timpul instalărilor din consola serială, consolele virtuale obiÈ™nuite # (VT1-VT6) sunt în mod normal dezactivate în "/etc/inittab". ÃŽnlăturaÈ›i marca # de comentariu din următoarea linie pentru a preveni acest lucru. #d-i finish-install/keep-consoles boolean true # EvitaÈ›i ultimul mesaj despre finalizarea instalării. d-i finish-install/reboot_in_progress note # Acest lucru va împiedica programul de instalare să scoată CD-ul în timpul # repornirii, ceea ce este util în unele situaÈ›ii. #d-i cdrom-detect/eject boolean false # Acesta este modul în care puteÈ›i face ca programul de instalare să se oprească # după ce termină, dar să nu repornească în sistemul instalat. #d-i debian-installer/exit/halt boolean true # Acest lucru va deconecta maÈ™ina în loc să o oprească pur È™i simplu. #d-i debian-installer/exit/poweroff boolean true B.4.12. Preconfigurarea altor pachete # ÃŽn funcÈ›ie de software-ul pe care alegeÈ›i să-l instalaÈ›i sau dacă lucrurile # merg prost în timpul procesului de instalare, este posibil să vi se pună alte # întrebări. Le puteÈ›i preconfigura È™i pe acestea, desigur. Pentru a obÈ›ine o # listă cu toate întrebările posibile care ar putea fi puse în timpul unei # instalări, faceÈ›i o instalare È™i apoi executaÈ›i aceste comenzi: # debconf-get-selections --installer > file # debconf-get-selections >> file B.5. OpÈ›iuni avansate B.5.1. Rularea comenzilor personalizate în timpul instalării O opÈ›iune foarte puternică È™i flexibilă oferită de instrumentele de preconfigurare este capacitatea de a rula comenzi sau scripturi în anumite puncte ale instalării. Când sistemul de fiÈ™iere al sistemului È›intă este montat, acesta este disponibil în /target. Dacă se foloseÈ™te un CD de instalare, atunci când este montat, acesta este disponibil în /cdrom. # Preconfigurarea d-i este în mod inerent nesigură. Nimic din programul de # instalare nu verifică încercările de depășire a memoriei tampon sau alte # exploatări ale valorilor unui fiÈ™ier de preconfigurare ca acesta. UtilizaÈ›i # numai fiÈ™iere de preconfigurare din locaÈ›ii de încredere! Din acest motiv, # È™i pentru că este în general util, iată o modalitate de a rula automat orice # comandă de shell pe care o doriÈ›i în interiorul programului de instalare. # Această primă comandă este executată cât mai devreme posibil, imediat # după ce este citită preconfigurarea. #d-i preseed/early_command string anna-install some-udeb # Această comandă se execută imediat înainte de pornirea programului de # partiÈ›ionare. Poate fi utilă pentru a aplica preconfigurarea dinamică a # programului de partiÈ›ionare, care depinde de starea discurilor (care poate # să nu fie vizibilă atunci când se execută preseed/early_command). #d-i partman/early_command \ # string debconf-set partman-auto/disk "$(list-devices disk | head -n1)" # Această comandă este rulată chiar înainte de finalizarea instalării, dar când # încă mai există un director /target utilizabil. PuteÈ›i să faceÈ›i chroot la # /target È™i s-o utilizaÈ›i direct, sau să utilizaÈ›i comenzile «apt-install» È™i # «in-target» pentru a instala cu uÈ™urință pachete È™i a rula comenzi în sistemul # È›intă. #d-i preseed/late_command string apt-install zsh; in-target chsh -s /bin/zsh B.5.2. Utilizarea preconfigurării pentru a modifica valorile implicite Este posibil să se utilizeze preconfigurarea pentru a schimba răspunsul implicit la o întrebare, dar întrebarea să fie totuÈ™i adresată. Pentru a face acest lucru, fanionul seen trebuie restabilit la "false" după stabilirea valorii unei întrebări. d-i foo/bar string value d-i foo/bar seen false AcelaÈ™i efect poate fi obÈ›inut pentru toate întrebările prin pasarea parametrului preseed/interactive=true la promptul de pornire. Acest lucru poate fi util È™i pentru testarea sau depanarea fiÈ™ierului de preconfigurare. ReÈ›ineÈ›i că proprietarul "d-i" ar trebui folosit numai pentru variabilele utilizate în programul de instalare însuÈ™i. Pentru variabilele care aparÈ›in pachetelor instalate pe sistemul È›intă, ar trebui să utilizaÈ›i în schimb numele pachetului respectiv. ConsultaÈ›i nota de subsol la SecÈ›iune B.2.2, "Utilizarea parametrilor de pornire pentru a preconfigura întrebări". Dacă preconfiguraÈ›i folosind parametrii de pornire, puteÈ›i determina instalatorul să pună întrebarea corespunzătoare utilizând operatorul "?=", adică foo/bar?=valoare (sau proprietar:foo/bar?=valoare ). Desigur, acest lucru va avea efect numai pentru parametrii care corespund întrebărilor care sunt de fapt afiÈ™ate în timpul unei instalări È™i nu pentru parametrii "interni". Pentru mai multe informaÈ›ii de depanare, utilizaÈ›i parametrul de pornire DEBCONF_DEBUG=5. Acest lucru va face ca debconf să imprime mult mai multe detalii despre valorile curente ale fiecărei variabile È™i despre progresul acestuia prin scripturile de instalare ale fiecărui pachet. B.5.3. ÃŽncărcarea în lanÈ› a fiÈ™ierelor de preconfigurare Este posibil să includeÈ›i È™i alte fiÈ™iere de preconfigurare într-un fiÈ™ier de preconfigurare. Orice configurări din acele fiÈ™iere vor înlocui configurările preexistente din fiÈ™ierele încărcate anterior. Acest lucru face posibilă plasarea, de exemplu, de configurări generale de reÈ›ea pentru locaÈ›ia dvs. într-un fiÈ™ier È™i configurări mai specifice pentru anumite configuraÈ›ii în alte fiÈ™iere. # Pot fi listate mai multe fiÈ™iere, separate prin spaÈ›ii; toate vor fi # încărcate. FiÈ™ierele incluse pot avea, de asemenea, directive de # preconfigurare/includere proprii. ReÈ›ineÈ›i că, dacă numele fiÈ™ierelor # sunt relative, acestea sunt preluate din acelaÈ™i director ca È™i fiÈ™ierul # de preconfigurare care le include. #d-i preseed/include string x.cfg # Programul de instalare poate verifica opÈ›ional sumele de control ale # fiÈ™ierelor de preconfigurare înainte de a le utiliza. ÃŽn prezent, sunt # acceptate doar sumele MD5; listaÈ›i sumele MD5 în aceeaÈ™i ordine ca È™i # lista de fiÈ™iere care trebuie incluse. #d-i preseed/include/checksum string 5da499872becccfeda2c4872f9171c3d # Mai flexibilă, aceasta rulează o comandă shell È™i, dacă aceasta indică numele # fiÈ™ierelor de preconfigurare, include aceste fiÈ™iere. #d-i preseed/include_command \ # string if [ "`hostname`" = bob ]; then echo bob.cfg; fi # Cea mai flexibilă dintre toate, aceasta descarcă un program È™i îl rulează. # Programul poate folosi comenzi precum debconf-set pentru a manipula baza # de date debconf. # Pot fi listate mai multe scripturi, separate prin spaÈ›ii. # ReÈ›ineÈ›i că, dacă numele fiÈ™ierelor sunt relative, acestea sunt preluate # din acelaÈ™i director ca È™i fiÈ™ierul de preconfigurare care le rulează. #d-i preseed/run string foo.sh De asemenea, este posibilă încărcarea în lanÈ› de la faza de preconfigurare de tip "initrd" sau "file", în faza de preconfigurare de tip "network" prin configurarea "preseed/url" în fiÈ™ierele anterioare. Acest lucru va face ca preconfigurarea din reÈ›ea (de tip "network") să fie efectuată atunci când reÈ›eaua se activează. FiÈ›i atenÈ›i, deoarece vor exista două execuÈ›ii separate ale preconfigurării. Aceasta înseamnă că puteÈ›i rula din nou comanda "preseed/ early", a doua oară după ce reÈ›eaua se activează. â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â” ^[17] Proprietarul unei variabile debconf (sau È™ablon) este în mod normal numele pachetului care conÈ›ine È™ablonul debconf corespunzător. Pentru variabilele utilizate în programul de instalare propriu-zis, proprietarul este "d-i". Șabloanele È™i variabilele pot avea mai mult de un proprietar, ceea ce ajută să se determine dacă pot fi eliminate din baza de date debconf dacă pachetul este curățat. ^[18] Preconfigurând locale la en_NL, în exemplul dat, ar avea ca rezultat a en_US.UTF-8 ca localizare implicită locale pentru sistemul instalat. Dacă de exemplu, se preferă en_GB.UTF-8, valorile vor trebui să fie preconfigurate individual. Anexa C. PartiÈ›ionarea pentru Debian Cuprins C.1. Deciderea partiÈ›iilor È™i a dimensiunii lor în Debian C.2. Arborele de directoare C.3. Scheme de partiÈ›ionare recomandate C.4. Numele dispozitivelor în Linux C.5. Programe de partiÈ›ionare în Debian C.1. Deciderea partiÈ›iilor È™i a dimensiunii lor în Debian Ca o cerință minimă, GNU/Linux are nevoie de o partiÈ›ie pentru sine. PuteÈ›i avea o singură partiÈ›ie care conÈ›ine întregul sistem de operare, aplicaÈ›iile È™i fiÈ™ierele dumneavoastră personale. Majoritatea oamenilor consideră că o partiÈ›ie de spaÈ›iu de interschimb (swap) separată este, de asemenea, o necesitate, deÈ™i nu este strict adevărat. "Swap" este spaÈ›iu de lucru pentru un sistem de operare, care permite sistemului să utilizeze stocarea pe disc ca " memorie virtuală". Punând swap pe o partiÈ›ie separată, Linux poate folosi acest spaÈ›iu mult mai eficient. Este posibil să forÈ›aÈ›i nucleul Linux să utilizeze un fiÈ™ier obiÈ™nuit ca spaÈ›iu de interschimb (swap), dar nu este recomandat. Majoritatea oamenilor aleg să ofere sistemelor GNU/Linux mai mult decât numărul minim de partiÈ›ii, totuÈ™i. Există două motive pentru care aÈ›i putea dori să divizaÈ›i sistemul de fiÈ™iere într-un număr de partiÈ›ii mai mici. Primul este pentru siguranță. Dacă se întâmplă ceva care corupe sistemul de fiÈ™iere, în general este afectată o singură partiÈ›ie. Astfel, nu trebuie decât să înlocuiÈ›i (din copiile de rezervă pe care le-aÈ›i păstrat cu grijă) o parte din sistemul dumneavoastră. Cel puÈ›in, ar trebui să luaÈ›i în considerare crearea a ceea ce se numeÈ™te în mod obiÈ™nuit o "partiÈ›ie rădăcină". Acesta conÈ›ine cele mai esenÈ›iale componente ale sistemului. Dacă orice alte partiÈ›ii sunt corupte, puteÈ›i încă porni în GNU/Linux pentru a repara sistemul. Acest lucru vă poate scuti de problemele de a trebui să reinstalaÈ›i sistemul de la zero. Al doilea motiv este, în general, mai important într-un cadru de afaceri, dar depinde cu adevărat de utilizarea maÈ™inii. De exemplu, un server de poÈ™tă electronică care primeÈ™te mesaje "spam" cu corespondenÈ›a poate umple cu uÈ™urință o partiÈ›ie. Dacă aÈ›i făcut din /var/mail o partiÈ›ie separată pe serverul de poÈ™tă electronică, cea mai mare parte a sistemului va rămâne în funcÈ›iune chiar dacă veÈ›i primi mesaje "spam". Singurul dezavantaj real al folosirii mai multor partiÈ›ii este că deseori este dificil să È™tii în avans care vor fi nevoile tale. Dacă faceÈ›i o partiÈ›ie prea mică, atunci va trebui fie să reinstalaÈ›i sistemul, fie veÈ›i muta constant lucrurile pentru a face loc în partiÈ›ia subdimensionată. Pe de altă parte, dacă faceÈ›i partiÈ›ia prea mare, veÈ›i pierde spaÈ›iu care ar putea fi folosit în altă parte. SpaÈ›iul pe disc este ieftin în zilele noastre, dar de ce să-È›i arunci banii? C.2. Arborele de directoare Debian GNU/Linux aderă la Standardul ierarhiei sistemului de fiÈ™iere ("Filesystem Hierarchy Standard": FHS) pentru denumirea directoarelor È™i fiÈ™ierelor. Acest standard permite utilizatorilor È™i programelor software să prezică locaÈ›ia fiÈ™ierelor È™i directoarelor. Directorul la nivel rădăcină este reprezentat simplu de bara oblică înclinată /. La nivel de rădăcină, toate sistemele Debian includ aceste directoare: ┌────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────┠│Director│ ConÅ£inut │ ├────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │bin │Binare de comenzi esenÈ›iale │ ├────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │boot │FiÈ™iere statice ale încărcătorului de pornire │ ├────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │dev │FiÈ™iere de dispozitive │ ├────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │etc │ConfiguraÈ›ie de sistem specifică maÈ™inii │ ├────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │home │Directoarele personale ale utilizatorilor │ ├────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │lib │Biblioteci partajate esenÈ›iale È™i module de nucleu │ ├────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │media │ConÈ›ine puncte de montare pentru suporturi de stocare amovibile │ ├────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │mnt │Punct de montare pentru montarea temporară a unui sistem de fiÈ™iere│ ├────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │proc │Director virtual pentru informaÈ›ii de sistem │ ├────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │root │Directorul personal al utilizatorului "root" │ ├────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │run │Date variabile în timp de execuÈ›ie │ ├────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │sbin │Binare de sistem esenÈ›iale │ ├────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │sys │Director virtual pentru informaÈ›ii de sistem │ ├────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │tmp │FiÈ™iere temporare │ ├────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │usr │Ierarhie secundară │ ├────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │var │Date variabile │ ├────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │srv │Date pentru serviciile furnizate de sistem │ ├────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │opt │Pachete software pentru aplicaÈ›ii opÈ›ionale │ └────────┴───────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Următoarea este o listă de consideraÈ›ii importante referitoare la directoare È™i partiÈ›ii. ReÈ›ineÈ›i că utilizarea discului variază foarte mult, având în vedere configuraÈ›ia sistemului È™i modelele specifice de utilizare. Recomandările de aici sunt linii directoare generale È™i oferă un punct de plecare pentru partiÈ›ionare. • PartiÈ›ia rădăcină / trebuie să conÈ›ină întotdeauna fizic /etc, /bin, /sbin, /lib , /dev È™i /usr, altfel nu veÈ›i putea porni. Aceasta înseamnă că ar trebui să furnizaÈ›i cel puÈ›in 600-750Mo de spaÈ›iu pe disc pentru partiÈ›ia rădăcină, inclusiv /usr sau 5-6Go pentru o staÈ›ie de lucru sau o instalare de server. • /var: date variabile cum ar fi articole de È™tiri, mesaje poÈ™tă electronică, situri web, baze de date, fiÈ™ierele de prestocare a datelor ale sistemului de împachetare etc. vor fi plasate în acest director. Mărimea acestui director depinde în mare măsură de utilizarea sistemului dvs., dar pentru majoritatea oamenilor va fi dictată de supraîncărcarea produsă de instrumentul de gestionare a pachetelor. Dacă veÈ›i face o instalare completă cu aproape tot ce are Debian de oferit, totul într-o singură sesiune, rezervarea a 2 sau 3 Go de spaÈ›iu pentru /var ar trebui să fie suficient. Dacă intenÈ›ionaÈ›i să instalaÈ›i în bucăți (adică să instalaÈ›i servicii È™i utilități, urmate de text, apoi X, ...), puteÈ›i scăpa cu 300-500 Mo. ÃŽn cazul în care spaÈ›iul pe discul dur/solid este limitat È™i nu intenÈ›ionaÈ›i să faceÈ›i actualizări majore de sistem, vă puteÈ›i descurca cu doar 30 sau 40 Mo. • /tmp: datele temporare create de programe vor merge cel mai probabil în acest director. 40-100Mo ar trebui să fie de obicei suficienÈ›i. Unele aplicaÈ›ii -- precum gestionarii de arhive, instrumentele de creare CD/DVD È™i software multimedia -- pot folosi /tmp pentru a stoca temporar fiÈ™iere imagine. Dacă intenÈ›ionaÈ›i să utilizaÈ›i astfel de aplicaÈ›ii, ar trebui să ajustaÈ›i spaÈ›iul disponibil în /tmp în consecință. • /home: fiecare utilizator își va pune datele personale într-un subdirector al acestui director. Dimensiunea sa depinde de câți utilizatori vor folosi sistemul È™i de ce fiÈ™iere vor fi stocate în directoarele lor. ÃŽn funcÈ›ie de utilizarea planificată, ar trebui să rezervaÈ›i aproximativ 100 Mo pentru fiecare utilizator, dar adaptaÈ›i această valoare la nevoile dvs. RezervaÈ›i mult mai mult spaÈ›iu dacă intenÈ›ionaÈ›i să salvaÈ›i o mulÈ›ime de fiÈ™iere multimedia (imagini, MP3, filme) în directorul dumneavoastră personal. C.3. Scheme de partiÈ›ionare recomandate Pentru utilizatorii noi, laptop-urile cu Debian, sistemele utilizate în domiciliu personal È™i alte configurări pentru un singur utilizator, o singură partiÈ›ie / (plus swap) este probabil cea mai uÈ™oară È™i simplă cale de a începe. Tipul de partiÈ›ie recomandat este "ext4". Pentru sisteme cu mai mulÈ›i utilizatori sau sisteme cu mult spaÈ›iu pe disc, cel mai bine este să puneÈ›i directoarele /var, /tmp È™i /home fiecare pe propriile partiÈ›ii separate de partiÈ›ia /. Este posibil să aveÈ›i nevoie de o partiÈ›ie separată /usr/local dacă intenÈ›ionaÈ›i să instalaÈ›i multe programe care nu fac parte din distribuÈ›ia Debian. Dacă maÈ™ina dvs. va fi un server de poÈ™tă electronică, poate fi necesar să faceÈ›i din directorul /var/mail o partiÈ›ie separată. Dacă configuraÈ›i un server cu multe conturi de utilizator, în general este bine să aveÈ›i o partiÈ›ie separată, mare /home. ÃŽn general, situaÈ›ia de partiÈ›ionare variază de la calculator la calculator în funcÈ›ie de utilizarea ce îi se va da acestuia. Pentru sistemele foarte complexe, ar trebui să vedeÈ›i ReÈ›etarul pentru mai multe discuri (Multi Disk HOWTO). Acesta conÈ›ine informaÈ›ii aprofundate, de interes pentru furnizorii de servicii de internet (ISP) È™i pentru persoanele care instalează servere. ÃŽn ceea ce priveÈ™te problema dimensiunii partiÈ›iei spaÈ›iului de interschimb (swap), există multe puncte de vedere. O regulă generală care funcÈ›ionează bine este să utilizaÈ›i atât de mult spaÈ›iu de interschimb (swap) câtă memorie RAM aveÈ›i în sistem. De asemenea, nu ar trebui să fie mai mic de 512 Mo, în majoritatea cazurilor. Desigur, există È™i excepÈ›ii de la aceste reguli. De exemplu, o maÈ™ină mai veche poate avea 512 Mo de RAM È™i o unitate SATA de 20 Go pe /dev/sda. Poate exista o partiÈ›ie de 8 Go pentru un alt sistem de operare pe /dev/sda1, o partiÈ›ie de spaÈ›iu de interschimb de 512 Mo pe /dev/sda3 È™i aproximativ 11,4 Go pe /dev/ sda2 ca partiÈ›ie Linux. Pentru a avea o idee despre spaÈ›iul ocupat de sarcinile pe care aÈ›i putea fi interesat să-le adăugaÈ›i după finalizarea instalării sistemului, consultaÈ›i SecÈ›iune D.2, "SpaÈ›iu pe disc necesar pentru sarcini". C.4. Numele dispozitivelor în Linux Discurile Linux È™i numele partiÈ›iilor pot fi diferite de alte sisteme de operare. Trebuie să È™tiÈ›i numele pe care Linux le foloseÈ™te atunci când creaÈ›i È™i montaÈ›i partiÈ›ii. Iată schema de bază de denumire: • Primul dispozitiv DASD se numeÈ™te /dev/dasda. • Al doilea dispozitiv DASD se numeÈ™te /dev/dasdb È™i aÈ™a mai departe. PartiÈ›iile de pe fiecare disc sunt reprezentate prin adăugarea unui număr zecimal la numele discului: dasda1 È™i dasda2 reprezintă prima È™i a doua partiÈ›ie a primului dispozitiv DASD din sistemul dumneavoastră. C.5. Programe de partiÈ›ionare în Debian Mai multe varietăți de programe de partiÈ›ionare au fost adaptate de dezvoltatorii Debian pentru a lucra pe diferite tipuri de discuri dure/solide È™i arhitecturi de calculator. Mai jos este o listă a programelor aplicabile pentru arhitectura dvs. partman Instrumentul de partiÈ›ionare recomandat în Debian. Acest "cuÈ›it elveÈ›ian (briceag)" poate, de asemenea, să redimensioneze partiÈ›iile, să creeze sisteme de fiÈ™iere È™i să le atribuie punctelor de montare. NT.: în jargonul englez, «swiss army knife» = "ustensilă bună la toate", ceea ce este în definitiv un briceag. fdasd versiunea S/390 a fdisk; Vă rugăm să citiÈ›i pagina manualului «fdasd» sau capitolul 13 din Controlori de dispozitiv È™i comenzi de instalare (Device Drivers and Installation Commands) pentru detalii. Unul dintre aceste programe va fi rulat implicit atunci când selectaÈ›i PartiÈ›ionează discuri (sau similar). Este posibil să folosiÈ›i un alt instrument de partiÈ›ionare din linia de comandă pe VT2, dar acest lucru nu este recomandat. Anexa D. InformaÈ›ii diverse Cuprins D.1. Dispozitive Linux D.2. SpaÈ›iu pe disc necesar pentru sarcini D.3. Instalarea Debian GNU/Linux dintr-un sistem Unix/Linux D.3.1. Să începem D.3.2. InstalaÈ›i debootstrap D.3.3. RulaÈ›i debootstrap D.3.4. ConfiguraÈ›i sistemul de bază D.3.5. InstalaÈ›i un nucleu D.3.6. ConfiguraÈ›i încărcătorul de pornire D.3.7. Acces de la distanță: Instalarea SSH È™i configurarea accesului D.3.8. Ultimele retuÈ™uri D.1. Dispozitive Linux ÃŽn Linux pot fi găsite diferite fiÈ™iere speciale în directorul /dev. Aceste fiÈ™iere se numesc fiÈ™iere de dispozitiv È™i se comportă spre diferit față de fiÈ™ierele obiÈ™nuite. Cele mai comune tipuri de fiÈ™iere de dispozitiv sunt pentru dispozitivele de blocuri È™i dispozitivele de caractere. Aceste fiÈ™iere sunt o interfață a controlorului real (parte a nucleului Linux) care la rândul său accesează dispozitivele È™i perifericele calculatorului. Un alt tip, mai puÈ›in obiÈ™nuit, de fiÈ™ier de dispozitiv este numitul pipe (cunoscut sub numele de "conductă" sau "linie de legătură"). Cele mai importante fiÈ™iere de dispozitivi sunt enumerate în tabelele de mai jos. ┌────┬─────────────────────────────────────────────────────┠│sda │Primul disc dur/solid │ ├────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │sdb │Al doilea disc dur/solid │ ├────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │sda1│Prima partiÈ›ie a primului disc dur/solid │ ├────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │sdb7│A È™aptea partiÈ›ie a celui de-al doilea disc dur/solid│ └────┴─────────────────────────────────────────────────────┘ ┌───┬─────────────────┠│sr0│Primul CD-ROM │ ├───┼─────────────────┤ │sr1│Al doilea CD-ROM │ └───┴─────────────────┘ ┌───────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────┠│ttyS0 │Port serial 0, COM1 sub MS-DOS │ ├───────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ttyS1 │Port serial 1, COM2 sub MS-DOS │ ├───────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │psaux │Dispozitiv de mouse PS/2 │ ├───────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │gpmdata│Pseudo dispozitiv, repetă datele generate de demonul GPM (mouse).│ └───────┴─────────────────────────────────────────────────────────────────┘ ┌─────┬─────────────────────────────────────────────────────────┠│cdrom│Legătură simbolică către unitatea CD-ROM │ ├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤ │mouse│Legătură simbolică către fiÈ™ierul dispozitivului de mouse│ └─────┴─────────────────────────────────────────────────────────┘ ┌────┬──────────────────────────────────────────────────────┠│null│Tot ceea ce este scris pe acest dispozitiv va dispărea│ ├────┼──────────────────────────────────────────────────────┤ │zero│Se pot citi la nesfârÈ™it zerouri din acest dispozitiv │ └────┴──────────────────────────────────────────────────────┘ D.2. SpaÈ›iu pe disc necesar pentru sarcini O instalare standard pentru arhitectura amd64, inclusiv toate pachetele standard È™i folosind nucleul implicit, ocupă 1242Mo de spaÈ›iu pe disc. O instalare de bază minimă, fără sarcina "Sistem standard" selectată, va ocupa 1012Mo. Important ÃŽn ambele cazuri, acesta este spaÈ›iul real pe disc folosit după ce instalarea este terminată È™i toate fiÈ™ierele temporare sunt È™terse. De asemenea, nu ia în considerare cantitatea de spaÈ›iu utilizată de sistemul de fiÈ™iere, de exemplu pentru fiÈ™ierele jurnal. Aceasta înseamnă că este nevoie de mult mai mult spaÈ›iu pe disc atât în timpul instalării, cât È™i pentru utilizarea normală a sistemului. Următorul tabel listează dimensiunile raportate de «aptitude» pentru sarcinile enumerate în «tasksel». ReÈ›ineÈ›i că unele sarcini au componente care se suprapun, astfel încât dimensiunea totală instalată pentru două sarcini împreună poate fi mai mică decât totalul obÈ›inut prin adunarea numerelor. ÃŽn mod implicit, programul de instalare va instala mediul grafic de birou GNOME, dar alte medii grafice de birou pot fi selectate fie utilizând una dintre imaginile speciale de instalare, fie specificând mediul grafic de birou dorit în timpul instalării (consultaÈ›ii SecÈ›iune 6.3.6.2, "Selectarea È™i instalarea software-ului"). ReÈ›ineÈ›i că va trebui să adăugaÈ›i dimensiunile enumerate în tabel la dimensiunea instalării standard atunci când determinaÈ›i dimensiunea partiÈ›iilor. Majoritatea dimensiunilor listate ca "Dimensiune instalată" vor ajunge în directoarele /usr È™i în /lib; dimensiunea listată ca "Dimensiunea descărcării" este necesară (temporar) în /var. ┌──────────────┬─────────────────┬───────────────────┬────────────────────────┠│ Sarcina │ Dimensiunea │ Dimensiunea │ SpaÈ›iu necesar pentru │ │ │ instalată (Mo) │ descărcării (Mo) │ instalare (Mo) │ ├──────────────┼─────────────────┼───────────────────┼────────────────────────┤ │Mediu grafic │ │ │ │ │de birou │ │ │ │ ├──────────────┼─────────────────┼───────────────────┼────────────────────────┤ │  • GNOME │3216 │859 │4075 │ │(implicit) │ │ │ │ ├──────────────┼─────────────────┼───────────────────┼────────────────────────┤ │  • KDE Plasma│4584 │1316 │5900 │ ├──────────────┼─────────────────┼───────────────────┼────────────────────────┤ │  • Xfce │2509 │683 │3192 │ ├──────────────┼─────────────────┼───────────────────┼────────────────────────┤ │  • LXDE │2539 │693 │3232 │ ├──────────────┼─────────────────┼───────────────────┼────────────────────────┤ │  • MATE │2851 │762 │3613 │ ├──────────────┼─────────────────┼───────────────────┼────────────────────────┤ │  • Cinnamon │4676 │1324 │6000 │ ├──────────────┼─────────────────┼───────────────────┼────────────────────────┤ │Server Web │85 │19 │104 │ ├──────────────┼─────────────────┼───────────────────┼────────────────────────┤ │Server SSH │2 │1 │3 │ └──────────────┴─────────────────┴───────────────────┴────────────────────────┘ Dacă instalaÈ›i într-o altă limbă decât engleza, tasksel poate instala automat o sarcină de localizare, dacă una este disponibilă pentru limba dvs. CerinÈ›ele de spaÈ›iu diferă în funcÈ›ie de limbă; ar trebui să permiteÈ›i până la 350 Mo în total pentru descărcare È™i instalare. D.3. Instalarea Debian GNU/Linux dintr-un sistem Unix/Linux Această secÈ›iune explică cum se instalează Debian GNU/Linux dintr-un sistem Unix sau Linux existent, fără a utiliza programul de instalare bazat pe meniu, aÈ™a cum este explicat în restul manualului. Acest ReÈ›etar de " instalare-specială" a fost solicitat de utilizatorii care vor să treacă la Debian GNU/Linux de la Red Hat, Mandriva È™i SUSE. ÃŽn această secÈ›iune se presupune o anumită familiaritate cu introducerea comenzilor *nix È™i navigarea în sistemul de fiÈ™iere. ÃŽn această secÈ›iune, $ simbolizează o comandă care trebuie introdusă în sistemul curent al utilizatorului, în timp ce # se referă la o comandă introdusă în mediul chroot Debian. Odată ce aÈ›i configurat noul sistem Debian după preferinÈ›ele dvs., puteÈ›i să migraÈ›i datele de utilizator(i) existente (dacă există) la acesta È™i să continuaÈ›i să rulaÈ›i. Aceasta este, prin urmare, o instalare "fără timpi de nefuncÅ£ionare" Debian GNU/Linux . Este, de asemenea, o modalitate inteligentă de a trata cu maÈ™ini care altfel nu se comportă amiabil cu diferite medii de pornire sau de instalare. Notă Deoarece aceasta este o procedură în mare parte manuală, ar trebui să È›ineÈ›i cont de faptul că va trebui să faceÈ›i singuri multe configuraÈ›ii de bază ale sistemului, ceea ce va necesita, de asemenea, mai multe cunoÈ™tinÈ›e despre Debian È™i de Linux în general decât efectuarea unei instalări obiÈ™nuite. Nu vă puteÈ›i aÈ™tepta ca această procedură să rezulte într-un sistem care să fie identic cu un sistem dintr-o instalare obiÈ™nuită. De asemenea, trebuie să reÈ›ineÈ›i că această procedură oferă doar paÈ™ii de bază pentru configurarea unui sistem. Pot fi necesari paÈ™i suplimentari de instalare È™i/sau configurare. D.3.1. Să începem Cu instrumentele actuale de partiÈ›ionare *nix, repartiÈ›ionaÈ›i discul dur/solid după cum este necesar, creând cel puÈ›in o partiÈ›ie cu un sistem de fiÈ™iere plus altă partiÈ›ie cu spaÈ›iul de interschimb (swap). AveÈ›i nevoie de aproximativ 1012Mo de spaÈ›iu disponibil doar pentru instalarea unui sistem dirijat de la o consolă sau de 2539Mo dacă intenÈ›ionaÈ›i să instalaÈ›i X (mai mult dacă intenÈ›ionaÈ›i să instalaÈ›i medii grafice de birou precum GNOME sau KDE Plasma ). Apoi, creaÈ›i sisteme de fiÈ™iere pe partiÈ›ii. De exemplu, pentru a crea un sistem de fiÈ™iere ext3 pe partiÈ›ia /dev/sda6 (acesta este exemplul nostru de partiÈ›ie rădăcină): # mke2fs -j /dev/sda6 Pentru a crea un sistem de fiÈ™iere ext2, omiteÈ›i opÈ›iunea -j. IniÈ›ializaÈ›i È™i activaÈ›i spaÈ›iul de interschimb, "swap" (înlocuiÈ›i numărul partiÈ›iei cu partiÈ›ia de swap Debian dorită): # mkswap /dev/sda5 # sync # swapon /dev/sda5 MontaÈ›i o partiÈ›ie ca /mnt/debinst (punctul de instalare, care va fi sistemul de fiÈ™iere rădăcină (/) în noul dumneavoastră sistem). Numele punctului de montare este strict arbitrar, se face referire la el mai jos. # mkdir /mnt/debinst # mount /dev/sda6 /mnt/debinst Notă Dacă doriÈ›i să aveÈ›i părÈ›i ale sistemului de fiÈ™iere (de exemplu, /usr) montate pe partiÈ›ii separate, va trebui să creaÈ›i È™i să montaÈ›i manual aceste directoare înainte de a continua cu etapa următoare. D.3.2. InstalaÈ›i debootstrap Instrumentul folosit de programul de instalare Debian È™i recunoscut ca modalitate oficială de a instala un sistem de bază Debian este debootstrap. FoloseÈ™te wget È™i ar, dar în rest depinde numai de /bin/sh È™i de instrumentele de bază Unix/Linux^[19]. InstalaÈ›i wget È™i ar dacă acestea nu sunt deja instalate pe sistemul dvs. actual, apoi descărcaÈ›i È™i instalaÈ›i debootstrap. Sau puteÈ›i utiliza următoarea procedură pentru a-l instala manual. CreaÈ›i un director de lucru pentru extragerea fiÈ™ierului .deb în: # mkdir work # cd work Binarul debootstrap este localizat în arhiva Debian (asiguraÈ›i-vă că selectaÈ›i fiÈ™ierul potrivit pentru arhitectura dumneavoastră). DescărcaÈ›i debootstrap .deb din arhivafondului comun (pool) de pachete, copiaÈ›i pachetul în directorul de lucru È™i extrageÈ›i fiÈ™ierele din acesta. Va trebui să aveÈ›i privilegii de root pentru a instala fiÈ™ierele. # ar -x debootstrap_0.X.X_all.deb # cd / # zcat /ruta-completă-către-directorul-work/work/data.tar.gz | tar xv D.3.3. RulaÈ›i debootstrap Comanda debootstrap poate descărca fiÈ™ierele necesare direct din arhivă atunci când o rulaÈ›i. PuteÈ›i înlocui orice oglindă de arhivă Debian cu http.us.debian.org/debian în exemplul de comandă de mai jos, de preferință o oglindă apropiată de dumneavoastră din punct de vedere al depărtării în reÈ›ea (cât mai aproape geografic de maÈ™ina utilizată pentru instalare). Oglinzile sunt listate la http://www.debian.org/mirror/list. Dacă aveÈ›i o imagine de instalare Debian GNU/Linux bookworm montată la /cdrom, puteÈ›i înlocui o adresă URL de fiÈ™ier în loc de adresa URL http: file:/cdrom/ debian/ ÃŽnlocuiÈ›i ARCH cu una dintre următoarele arhitecturi în comanda debootstrap: amd64, arm64, armel, armhf, i386, mips64el, mipsel, ppc64el, s390x. # /usr/sbin/debootstrap --arch ARCH bookworm \ /mnt/debinst http://ftp.us.debian.org/debian Dacă arhitectura È›intă este diferită de cea a gazdei, ar trebui să adăugaÈ›i opÈ›iunea --foreign. D.3.4. ConfiguraÈ›i sistemul de bază Acum aveÈ›i un sistem real Debian, deÈ™i destul de slab, pe disc. ExecutaÈ›i programul chroot în el: # LANG=C.UTF-8 chroot /mnt/debinst /bin/bash Dacă arhitectura È›intă este diferită de cea a gazdei, va trebui să copiaÈ›i mai întâi "qemu-user-static" pe noua gazdă: # cp /usr/bin/qemu-ARCH-static /mnt/debinst/usr/bin # LANG=C.UTF-8 chroot /mnt/debinst qemu-ARCH-static /bin/bash După executarea programului «chroot», poate fi necesar să stabiliÈ›i definiÈ›ia terminalului pentru a fi compatibilă cu sistemul de bază Debian, de exemplu: # export TERM=xterm-color ÃŽn funcÈ›ie de valoarea lui TERM, este posibil să trebuiască să instalaÈ›i pachetul ncurses-term pentru a obÈ›ine suport pentru acesta. Dacă arhitectura È›intă este diferită de cea a gazdei, trebuie să finalizaÈ›i instalarea prin efectuarea următorului pas: /debootstrap/debootstrap --second-stage D.3.4.1. CreaÈ›i fiÈ™ierele de dispozitiv ÃŽn acest moment, directorul /dev/ conÈ›ine doar fiÈ™iere de dispozitiv foarte simple. Pentru următorii paÈ™i ai instalării, pot fi necesare fiÈ™iere de dispozitiv suplimentare. Există diferite moduri de a proceda în acest sens È™i metoda pe care ar trebui să o utilizaÈ›i depinde de sistemul gazdă pe care îl utilizaÈ›i pentru instalare, dacă intenÈ›ionaÈ›i să utilizaÈ›i un nucleu modular sau nu È™i de dacă intenÈ›ionaÈ›i să utilizaÈ›i fiÈ™iere de dispozitiv dinamice (de exemplu, folosind udev) sau fiÈ™iere de dispozitiv statice pentru noul sistem. Unele dintre opÈ›iunile disponibile sunt: • instalaÈ›i pachetul "makedev" È™i creaÈ›i un set implicit de fiÈ™iere de dispozitiv statice folosind (după intrarea în mediul "chroot") comenzile: # apt install makedev # mount none /proc -t proc # cd /dev # MAKEDEV generic • creaÈ›i manual numai anumite fiÈ™iere de dispozitiv utilizând MAKEDEV • montaÈ›i (cu opÈ›iunea --bind") directorul "/dev" din sistemul dumneavoastră gazdă asupra directorului "/dev" din sistemul È›intă; reÈ›ineÈ›i că scripturile "postinst" ale unor pachete pot încerca să creeze fiÈ™iere de dispozitiv, aÈ™a că această opÈ›iune ar trebui folosită numai cu grijă. De exemplu: mount -v --bind /dev /ruta-completă-la-sistemul-È›intă/dev D.3.4.2. MontaÈ›i partiÈ›iile Trebuie să creaÈ›i fiÈ™ierul /etc/fstab. # editorul_favorit /etc/fstab Iată un È™ablon pe care îl puteÈ›i modifica pentru a se potrivi necesităților dumneavoastră: # /etc/fstab: informaÈ›ii statice ale sistemului de fiÈ™iere. # # file system mount point type options dump pass # sist. de fiÈ™iere punct montare tip opÈ›iuni dump pass /dev/XXX / ext3 defaults 0 1 /dev/XXX /boot ext3 ro,nosuid,nodev 0 2 /dev/XXX none swap sw 0 0 proc /proc proc defaults 0 0 /dev/cdrom /media/cdrom iso9660 noauto,ro,user,exec 0 0 /dev/XXX /tmp ext3 rw,nosuid,nodev 0 2 /dev/XXX /var ext3 rw,nosuid,nodev 0 2 /dev/XXX /usr ext3 rw,nodev 0 2 /dev/XXX /home ext3 rw,nosuid,nodev 0 2 UtilizaÈ›i mount -a pentru a monta toate sistemele de fiÈ™iere pe care le-aÈ›i specificat în /etc/fstab sau, pentru a monta sistemele de fiÈ™iere individual, utilizaÈ›i: # mount punctul_de_montare # de ex.: mount /usr Sistemele Debian actuale au punctele de montare pentru mediile amovibile sub / media, dar păstrează legăturile simbolice de compatibilitate în /. CreaÈ›i-le după cum este necesar, de exemplu: # cd /media # mkdir cdrom0 # ln -s cdrom0 cdrom # cd / # ln -s media/cdrom PuteÈ›i monta sistemul de fiÈ™iere proc de mai multe ori È™i în locaÈ›ii arbitrare, deÈ™i /proc este cel obiÈ™nuit. Dacă nu aÈ›i folosit mount -a, asiguraÈ›i-vă că aÈ›i montat "proc" înainte de a continua: # mount -t proc proc /proc Comanda ls /proc ar trebui să afiÈ™eze acum un director care nu este gol. ÃŽn cazul în care aceasta eÈ™uează, este posibil să puteÈ›i monta "proc" din afara mediului "chroot": # mount -t proc proc /mnt/debinst/proc D.3.4.3. Configurarea fusului orar Definirea celei de-a treia linii a fiÈ™ierului /etc/adjtime la "UTC" sau la " LOCAL" determină dacă sistemul va interpreta ceasul maÈ™inii ca fiind fixat la ora UTC sau la ora locală. Următoarea comandă vă permite să stabiliÈ›i acest lucru. # editorul_favorit /etc/adjtime Iată un exemplu: 0.0 0 0.0 0 UTC Următoarea comandă vă permite să vă alegeÈ›i fusul orar. # dpkg-reconfigure tzdata D.3.4.4. Configurarea reÈ›elei Pentru a configura reÈ›eaua, editaÈ›i fiÈ™ierele /etc/network/interfaces, /etc/ resolv.conf, /etc/hostname È™i /etc/hosts. # editor /etc/network/interfaces Iată câteva exemple simple preluate din /usr/share/doc/ifupdown/examples: ################################################################################ # /etc/network/interfaces -- fiÈ™ierul de configurare pentru ifup(8), ifdown(8) # ConsultaÈ›i pagina de manual interfaces(5) pentru informaÈ›ii despre opÈ›iunile # disponibile. ################################################################################ # InterfaÈ›a "loopback" nu mai este necesară, dar poate fi folosită dacă este # necesar. # # auto lo # iface lo inet loopback # Pentru a utiliza «dhcp»: # # auto eth0 # iface eth0 inet dhcp # Un exemplu de configurare conexiune IP statică: (reÈ›eaua (network), # difuzarea (brodcast) È™i poarta de acces/pasarela (gateway) sunt opÈ›ionale) # # auto eth0 # iface eth0 inet static # address 192.168.0.42 # network 192.168.0.0 # netmask 255.255.255.0 # broadcast 192.168.0.255 # gateway 192.168.0.1 IntroduceÈ›i serverul(ele) de nume È™i directivele de căutare în fiÈ™ierul /etc/ resolv.conf: # editor /etc/resolv.conf Un exemplu simplu de /etc/resolv.conf: search exemplu.com nameserver 10.1.1.36 nameserver 192.168.9.100 # sau, utilizând serverele de nume de la "Google": nameserver 8.8.8.8 nameserver 8.8.4.4 IntroduceÈ›i numele de gazdă al sistemului dumneavoastră (2 până la 63 de caractere): # echo DebianHostName > /etc/hostname Și un fiÈ™ier /etc/hosts bazic cu suport IPv6: 127.0.0.1 localhost 127.0.1.1 DebianHostName # Următoarele linii sunt de dorit pentru gazde capabile să utilizeze # protocolul IPv6: ::1 ip6-localhost ip6-loopback fe00::0 ip6-localnet ff00::0 ip6-mcastprefix ff02::1 ip6-allnodes ff02::2 ip6-allrouters ff02::3 ip6-allhosts Dacă aveÈ›i mai multe plăci de reÈ›ea, ar trebui să aranjaÈ›i numele modulelor de controlor din fiÈ™ierul /etc/modules în ordinea dorită. Apoi, în timpul pornirii, fiecare placă va fi asociată cu numele interfeÈ›ei (eth0, eth1 etc.) la care vă aÈ™teptaÈ›i. D.3.4.5. ConfiguraÈ›i Apt Debootstrap va fi creat un fiÈ™ier /etc/apt/sources.list de bază, care va permite instalarea de pachete suplimentare. Cu toate acestea, poate doriÈ›i să adăugaÈ›i câteva surse suplimentare, de exemplu pentru pachetele sursă È™i actualizările de securitate: deb-src http://ftp.us.debian.org/debian bookworm main deb http://security.debian.org/ bookworm-security main deb-src http://security.debian.org/ bookworm-security main AsiguraÈ›i-vă că rulaÈ›i apt update după ce aÈ›i făcut modificări în lista de surse (fiÈ™ierul "sources.list"). D.3.4.6. ConfiguraÈ›i parametrii regionali È™i tastatura Pentru a configura parametrii regionali pentru a utiliza o altă limbă decât engleza, instalaÈ›i pachetul locales ce asigură suportul pentru localizare È™i configuraÈ›i-l. ÃŽn prezent, se recomandă utilizarea localizărilor UTF-8. # apt install locales # dpkg-reconfigure locales Pentru a configura tastatura (dacă este nevoie): # apt install console-setup # dpkg-reconfigure keyboard-configuration ReÈ›ineÈ›i că tastatura nu poate fi configurată în timp ce sunteÈ›i în "chroot", dar va fi configurată pentru următoarea repornire. D.3.5. InstalaÈ›i un nucleu Dacă intenÈ›ionaÈ›i să porniÈ›i acest sistem, probabil că doriÈ›i un nucleu Linux È™i un încărcător de pornire. IdentificaÈ›i nucleele pre-împachetate disponibile cu: # apt search linux-image Apoi instalaÈ›i pachetul nucleului ales, folosind numele acestui pachet. # apt install linux-image-arch-etc D.3.6. ConfiguraÈ›i încărcătorul de pornire Pentru a face sistemul dvs. Debian GNU/Linux să fie capabil să pornească, configuraÈ›i încărcătorul de pornire pentru a încărca nucleul instalat cu noua partiÈ›ie rădăcină. ReÈ›ineÈ›i că debootstrap nu instalează un încărcător de pornire, dar puteÈ›i utiliza apt în interiorul mediului chroot Debian pentru a face acest lucru. ReÈ›ineÈ›i că aceasta presupune că a fost creat un fiÈ™ier de dispozitiv /dev/sda. Există metode alternative de a instala grub2, dar acestea sunt în afara domeniului de aplicare al acestui apendice. D.3.7. Acces de la distanță: Instalarea SSH È™i configurarea accesului ÃŽn cazul în care vă puteÈ›i autentifica la sistem prin consolă, puteÈ›i sări peste această secÈ›iune. Dacă mai târziu sistemul ar trebui să fie accesibil prin reÈ›ea, trebuie să instalaÈ›i SSH È™i să configuraÈ›i accesul. # apt install ssh Autentificarea utilizatorului "root" cu o parolă este dezactivată în mod implicit, deci configurarea accesului se poate face stabilind o parolă È™i reactivând autentificarea utilizatorului "root" cu parolă: # passwd # editorul_favorit /etc/ssh/sshd_config Aceasta este opÈ›iunea care trebuie activată: PermitRootLogin yes Accesul poate fi configurat È™i prin adăugarea unei chei ssh la contul "root": # mkdir /root/.ssh # cat << EOF > /root/.ssh/authorized_keys ssh-rsa .... EOF ÃŽn cele din urmă, accesul poate fi configurat prin adăugarea unui utilizator non-root È™i stabilirea unei parole: # adduser andrei # passwd andrei D.3.8. Ultimele retuÈ™uri După cum am menÈ›ionat mai devreme, sistemul instalat va fi foarte simplu. Dacă doriÈ›i să faceÈ›i sistemul un pic mai matur, există o metodă uÈ™oară de a instala toate pachetele cu prioritatea "standard": # tasksel install standard Desigur, puteÈ›i, de asemenea, să utilizaÈ›i doar apt pentru a instala pachetele individual. După instalare, vor fi multe pachete descărcate în /var/cache/apt/archives/. PuteÈ›i elibera spaÈ›iu pe disc rulând: # apt clean â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â”â” ^[19] Acestea includ utilitățile È™i comenzile de bază GNU precum sed, grep, tar È™i gzip. Anexa E. InformaÈ›ii administrative Cuprins E.1. Despre acest document E.2. Cum să contribui la acest document E.3. ContribuÈ›ii importante E.4. RecunoaÈ™tere a mărcilor înregistrate E.1. Despre acest document Acest manual a fost creat pentru programul de instalare Debian al lui Sarge, pe baza manualului de instalare al lui Woody pentru dischetele de pornire (boot-floppies), care se baza pe manualele de instalare Debian anterioare, È™i pe manualul distribuÈ›iei Progeny care a fost lansat sub licenÈ›a GPL în 2003. Acest document este scris în DocBook XML. Formatele de ieÈ™ire sunt generate de diferite programe folosind informaÈ›ii din pachetele docbook-xml È™i docbook-xsl. Pentru a creÈ™te capacitatea de întreÈ›inere a acestui document, folosim o serie de caracteristici XML, cum ar fi entitățile È™i atributele de profilare. Acestea joacă un rol asemănător cu variabilele È™i condiÈ›ionalele din limbajele de programare. Sursa XML a acestui document conÈ›ine informaÈ›ii pentru fiecare arhitectură diferită -- atributele de profilare sunt folosite pentru a izola anumite fragmente de text ca fiind specifice arhitecturii. Traducerea acestui document, a fost începută de către Eddy PetriÈ™or între anii 2005 - 2006, timp în care a tradus "Cuvântul de deschidere", adică «bookinfo.*», "PrefaÈ›a", adică «preface.*», continuând cu "Cap. 1", adică «welcome.*» È™i continuând cu "Cap. 6", adică «using-d-i.*» (neterminat), în anul 2021 Stan Ioan-Eugen a revizat È™i actualizat "Cuvântul de deschidere", iar în anul 2023 munca lor a fost revizuită È™i actualizată de către Remus-Gabriel Chelu ce a continuat, È™i continuă munca acestor doi pionieri. MulÈ›umim membrilor echipei de traducere române din Debian pentru sprijinul acordat prin corecÈ›iile, sugestiile È™i ideile propuse pentru îmbunătățirea calității acestui document. Membrii ce sunt prezenÈ›i È™i activi pe lista de corespondență a echipei: <debian-l10n-romanian@lists.debian.org>. E.2. Cum să contribui la acest document Dacă aveÈ›i probleme sau sugestii cu privire la acest document, ar trebui să le trimiteÈ›i ca raport de eroare al pachetului installation-guide. ConsultaÈ›i pachetul reportbug sau citiÈ›i documentaÈ›ia online a Sistemul Debian de urmărire a erorilor. Ar fi bine dacă aÈ›i putea verifica erorile deschise față de installation-guide pentru a vedea dacă problema dvs. a fost deja raportată. Dacă da, puteÈ›i furniza coroborări suplimentare sau informaÈ›ii utile la <XXXX @bugs.debian.org>, unde XXXX este numărul pentru eroarea deja-raportată. ÃŽncă È™i mai bine, obÈ›ineÈ›i o copie a sursei DocBook pentru acest document È™i faceÈ›i corecÈ›ii asupra acesteia. Sursa DocBook poate fi găsită la proiectul de ghid de instalare pe Salsa. Dacă nu sunteÈ›i familiarizat cu DocBook, nu vă faceÈ›i griji: există o foaie introductivă în directorul de manuale care vă va ajuta să începeÈ›i. Este ca html, dar orientat mai degrabă spre sensul textului decât spre prezentare. CorecÈ›iile trimise listei de corespondență debian-boot (vedeÈ›i mai jos) sunt binevenite. Pentru instrucÈ›iuni despre cum să verificaÈ›i/ descărcaÈ›i sursele prin "git", consultaÈ›i fiÈ™ierul README din directorul rădăcină al sursei. Vă rugăm să nu contactaÈ›i direct autorii acestui document. Există, de asemenea, o listă de discuÈ›ii pentru debian-installer, care include discuÈ›ii despre acest manual. Lista de corespondență este <debian-boot@lists.debian.org>. InstrucÈ›iunile pentru abonarea la această listă pot fi găsite pe pagina Abonament la lista de corespondență Debian; sau puteÈ›i răsfoi online Arhivele listei de corespondență Debian. E.3. ContribuÈ›ii importante Acest document a fost scris iniÈ›ial de Bruce Perens, Sven Rudolph, Igor Grobman, James Treacy È™i Adam Di Carlo. Sebastian Ley a scris ReÈ›etarul de instalare. Miroslav KuÅ™e a documentat multe dintre noile funcÈ›ionalități din programul de instalare Debian al Sarge. Frans Pop a fost editorul principal È™i responsabilul de lansări ale acestui document în timpul lansărilor Etch, Lenny È™i Squeeze. MulÈ›i, mulÈ›i utilizatori È™i dezvoltatori Debian au contribuit la acest document. O notă specială trebuie făcută lui Michael Schmitz (suport m68k), Frank Neumann (autorul original al Manualul de instalare Amiga), Arto Astala, Eric Delaunay/Ben Collins (informaÈ›ii SPARC), Tapio Lehtonen È™i Stéphane Bortzmeyer pentru numeroase editări È™i text. Trebuie să-i mulÈ›umim lui Pascal Le Bail pentru informaÈ›iile utile despre pornirea de pe suporturi de memorie USB. Text È™i informaÈ›ii extrem de utile au fost găsite în HOWTO-ul lui Jim Mintha pentru pornirea în reÈ›ea (nu există nicio adresă URL disponibilă), Răspunsuri la întrebările frecvente despre Debian, Răspunsuri la întrebările frecvente despre Linux/m68k, Răspunsuri la întrebările frecvente despre procesoarele SPARC pentru Linux, Răspunsuri la întrebările frecvente despre Linux/Alpha, printre altele. Autorii acestor surse de informaÈ›ii bogate È™i disponibile liber trebuie recunoscuÈ›i. SecÈ›iunea despre instalările în mediul "chroot" din acest manual (SecÈ›iune D.3, "Instalarea Debian GNU/Linux dintr-un sistem Unix/Linux") a fost derivată parÈ›ial din documentele care sunt proprietatea autorului lor, Karsten M. Self. E.4. RecunoaÈ™tere a mărcilor înregistrate Toate mărcile înregistrate sunt proprietatea deÈ›inătorilor respectivelor mărci înregistrate. Anexa F. LicenÈ›a publică generală GNU Notă This is an unofficial translation of the GNU General Public License into romanian. It was not published by the Free Software Foundation, and does not legally state the distribution terms for software that uses the GNU GPL -- only the original English text of the GNU GPL does that. However, we hope that this translation will help romanian speakers to better understand the GNU GPL. Aceasta este o traducere neoficială a LicenÈ›ei publice generale GNU în română. Nu a fost publicată de Free Software Foundation È™i nu stabileÈ™te în mod legal termenii de distribuÈ›ie pentru software-ul care utilizează GNU GPL -- doar textul în engleză original al GNU GPL face asta. Cu toate acestea, sperăm că această traducere îi va ajuta pe vorbitorii de limbă română să înÈ›eleagă mai bine GNU GPL. Versiunea 2, iunie 1991 Drepturi de autor © 1989, 1991 Free Software Foundation, Inc. 51 Franklin St, Fifth Floor, Boston, MA 02110-1301, USA. Toată lumea are permisiunea să copieze È™i să distribuie copii verbatim ale acestui document de licență, dar modificarea acestuia nu este permisă. F.1. Preambul LicenÈ›ele pentru majoritatea software-urilor sunt concepute pentru a vă răpi libertatea de a le partaja È™i modifica. ÃŽn schimb, LicenÈ›a Publică Generală gnu este menită să vă garanteze libertatea de a partaja È™i de a modifica software-ul liber -- pentru a se asigura că software-ul este liber pentru toÈ›i utilizatorii săi. Această Licență Publică Generală se aplică majorității software-ului FundaÈ›iei pentru Software Liber È™i oricărui alt program ai cărui autori se angajează să o folosească. (Unele dintre celelalte software ale Free Software Foundation sunt acoperite de LicenÈ›a Publică Generală a Bibliotecii gnu.). PuteÈ›i să o aplicaÈ›i È™i programelor dumneavoastră. Când vorbim de software liber, ne referim la libertate, nu la preÈ›. LicenÈ›ele noastre publice generale sunt concepute pentru a vă asigura că aveÈ›i libertatea de a distribui copii ale software-ului liber (È™i de a percepe taxe pentru acest serviciu, dacă doriÈ›i), că primiÈ›i codul sursă sau că îl puteÈ›i obÈ›ine dacă doriÈ›i, că puteÈ›i modifica software-ul sau că puteÈ›i utiliza părÈ›i din el în noi programe libere; È™i că È™tiÈ›i că puteÈ›i face aceste lucruri. Pentru a vă proteja drepturile, trebuie să impunem restricÈ›ii care să interzică cuiva să vă refuze aceste drepturi sau să vă ceară să renunÈ›aÈ›i la ele. Aceste restricÈ›ii se traduc prin anumite responsabilități pentru dumneavoastră dacă distribuiÈ›i copii ale software-ului sau dacă îl modificaÈ›i. De exemplu, dacă distribuiÈ›i copii ale unui astfel de program, fie gratuit, fie contra cost, trebuie să acordaÈ›i destinatarilor toate drepturile pe care le aveÈ›i dumneavoastră. Trebuie să vă asiguraÈ›i că È™i aceÈ™tia primesc sau pot obÈ›ine codul sursă. Și trebuie să le arătaÈ›i aceste condiÈ›ii pentru ca ei să-È™i cunoască drepturile. Vă protejăm drepturile în două etape: (1) asigurăm drepturile de autor asupra software-ului È™i (2) vă oferim această licență care vă dă permisiunea legală de a copia, distribui È™i/sau modifica software-ul. De asemenea, pentru protecÈ›ia fiecărui autor È™i a noastră, dorim să ne asigurăm că toată lumea înÈ›elege că nu există nicio garanÈ›ie pentru acest software liber. Dacă software-ul este modificat de altcineva È™i transmis mai departe, dorim ca destinatarii săi să È™tie că nu este originalul, astfel încât orice problemă introdusă de alÈ›ii să nu se reflecte asupra reputaÈ›iei autorilor originali. ÃŽn cele din urmă, orice program liber este ameninÈ›at în mod constant de brevetele de software. Dorim să evităm pericolul ca redistribuitorii unui program liber să obÈ›ină în mod individual licenÈ›e de brevete, transformând astfel programul în unul proprietar. Pentru a preveni acest lucru, am precizat clar că orice brevet trebuie să fie licenÈ›iat pentru uzul liber al tuturor sau să nu fie licenÈ›iat deloc. Urmează termenii È™i condiÈ›iile precise pentru copiere, distribuire È™i modificare. F.2. LICENÈšA PUBLICÄ‚ GENERALÄ‚ GNU TERMENI ȘI CONDIÈšII PENTRU COPIERE, DISTRIBUIRE ȘI MODIFICARE 0. Această licență se aplică oricărui program sau altă lucrare care conÈ›ine o notificare plasată de deÈ›inătorul drepturilor de autor care spune că poate fi distribuită în conformitate cu termenii acestei LicenÈ›e Publice Generale. " Programul", de mai jos, se referă la orice astfel de program sau lucrare, iar o "lucrare bazată pe Program" înseamnă fie Programul, fie orice lucrare derivată în conformitate cu legea drepturilor de autor: adică o lucrare care conÈ›ine Programul sau o parte din el, fie verbatim, fie cu modificări È™i/sau tradus într-o altă limbă. (ÃŽn continuare, traducerea este inclusă, fără limitare, în termenul "modificare"). Fiecare titular de licență este adresat ca " dumneavoastră"". Activitățile altele decât copierea, distribuirea È™i modificarea nu sunt acoperite de această Licență; sunt în afara domeniului său de aplicare. Actul de a rula Programul nu este restricÈ›ionat, iar rezultatul Programului este acoperit numai dacă conÈ›inutul acestuia constituie o lucrare bazată pe Program (independent de faptul că a fost realizat prin rularea Programului). Dacă acest lucru este adevărat, depinde de ceea ce face Programul. 1. PuteÈ›i copia È™i distribui copii verbatim ale codului sursă al Programului, aÈ™a cum îl primiÈ›i, pe orice suport, cu condiÈ›ia să publicaÈ›i în mod evident È™i adecvat pe fiecare copie o notificare adecvată privind drepturile de autor È™i o declinare a garanÈ›iei; păstraÈ›i intacte toate notificările care se referă la această Licență È™i la absenÈ›a oricărei garanÈ›ii; È™i oferiÈ›i oricăror altor destinatari ai Programului o copie a acestei LicenÈ›e împreună cu Programul. PuteÈ›i percepe o taxă pentru actul fizic de transfer al unei copii È™i puteÈ›i, la alegerea dumneavoastră, să oferiÈ›i protecÈ›ie de garanÈ›ie în schimbul unei taxe. 2. PuteÈ›i să vă modificaÈ›i copia sau copiile Programului sau orice parte a acestuia, formând astfel o lucrare bazată pe Program, să copiaÈ›i È™i să distribuiÈ›i aceste modificări sau lucrări în conformitate cu termenii SecÈ›iunii 1 de mai sus, cu condiÈ›ia să îndepliniÈ›i de asemenea toate aceste condiÈ›ii: a. Trebuie să faceÈ›i ca fiÈ™ierele modificate să includă notificări proeminente care să arate că aÈ›i modificat fiÈ™ierele È™i data oricărei modificări. b. Trebuie să faceÈ›i în aÈ™a fel încât orice lucrare pe care o distribuiÈ›i sau o publicaÈ›i, care, în întregime sau parÈ›ial, conÈ›ine sau este derivată din program sau din orice parte a acestuia, să fie licenÈ›iată ca întreg, fără nicio taxă pentru toate părÈ›ile terÈ›e, în conformitate cu termenii acestei licenÈ›e. c. Dacă programul modificat citeÈ™te în mod normal comenzi în mod interactiv atunci când este rulat, trebuie să faceÈ›i ca, atunci când începe să ruleze pentru o astfel de utilizare interactivă în modul cel mai obiÈ™nuit, să imprime sau să afiÈ™eze un anunÈ› care să includă o notificare corespunzătoare privind drepturile de autor È™i o notificare că nu există nicio garanÈ›ie (sau, în caz contrar, să precizaÈ›i că oferiÈ›i o garanÈ›ie) È™i că utilizatorii pot redistribui programul în aceste condiÈ›ii, precum È™i să îi indicaÈ›i utilizatorului cum să vizualizeze o copie a prezentei licenÈ›e. (ExcepÈ›ie: dacă programul în sine este interactiv, dar nu imprimă în mod normal un astfel de anunÈ›, lucrarea dumneavoastră bazată pe program nu este obligată să imprime un anunÈ›). Aceste cerinÈ›e se aplică lucrării modificate în ansamblul ei. ÃŽn cazul în care secÈ›iuni identificabile ale lucrării respective nu sunt derivate din program È™i pot fi considerate în mod rezonabil lucrări independente È™i separate în sine, atunci prezenta licență È™i termenii acesteia nu se aplică acelor secÈ›iuni atunci când le distribuiÈ›i ca lucrări separate. Dar atunci când distribuiÈ›i aceleaÈ™i secÈ›iuni ca parte a unui întreg care este o lucrare bazată pe Program, distribuirea întregului trebuie să se facă în conformitate cu termenii acestei LicenÈ›e, ale cărei permisiuni pentru alÈ›i deÈ›inători de licenÈ›e se extind la întregul ansamblu È™i, prin urmare, la toate È™i fiecare una dintre părÈ›ile acestuia, indiferent de cine le-a scris. Astfel, nu este intenÈ›ia acestei secÈ›iuni să revendice drepturi sau să conteste drepturile dumneavoastră asupra unei lucrări scrise în întregime de dumneavoastră; mai degrabă, intenÈ›ia este de a exercita dreptul de a controla distribuÈ›ia de lucrări derivate sau colective bazate pe Program. ÃŽn plus, simpla agregare a unei alte lucrări care nu se bazează pe Program cu Programul (sau cu o lucrare bazată pe Program) pe un volum al unui suport de stocare sau de distribuÈ›ie nu face ca cealaltă lucrare să intre sub incidenÈ›a prezentei licenÈ›e. 3. PuteÈ›i copia È™i distribui Programul (sau o lucrare bazată pe acesta, conform SecÈ›iunii 2) în cod obiect sau în formă executabilă în conformitate cu termenii secÈ›iunilor 1 È™i 2 de mai sus, cu condiÈ›ia să faceÈ›i, de asemenea, una dintre următoarele: a. ÃŽnsoÈ›iÈ›i-l cu codul sursă complet corespunzător, care poate fi citit de maÈ™ină, care trebuie distribuit în condiÈ›iile secÈ›iunilor 1 È™i 2 de mai sus pe un mediu utilizat în mod obiÈ™nuit pentru schimbul de software; sau, b. ÃŽnsoÈ›iÈ›i-l cu o ofertă scrisă, valabilă cel puÈ›in trei ani, de a oferi oricărei terÈ›e părÈ›i, pentru o taxă nu mai mare decât costul dvs. de efectuare fizică a distribuÈ›iei sursei, o copie completă, citibilă de maÈ™ină, a codului sursă corespunzător, care să fie distribuită sub termenii secÈ›iunilor 1 È™i 2 de mai sus pe un mediu utilizat în mod obiÈ™nuit pentru schimbul de software; sau, c. ÃŽnsoÈ›iÈ›i-l cu informaÈ›iile primite cu privire la oferta de a distribui codul sursă corespunzător. (Această alternativă este permisă numai pentru distribuÈ›ia necomercială È™i numai dacă aÈ›i primit programul în cod obiect sau în formă executabilă cu o astfel de ofertă, în conformitate cu SubsecÈ›iunea b de mai sus). Codul sursă al unei lucrări reprezintă forma preferată de lucru pentru a face modificări la aceasta. Pentru o lucrare executabilă, codul sursă complet înseamnă tot codul sursă pentru toate modulele pe care le conÈ›ine, plus orice fiÈ™iere de definire a interfeÈ›elor asociate, plus scripturile utilizate pentru a controla compilarea È™i instalarea executabilului. Cu toate acestea, ca o excepÈ›ie specială, codul sursă distribuit nu trebuie să includă nimic din ceea ce este distribuit în mod normal (fie în formă sursă, fie în formă binară) împreună cu componentele principale (compilator, nucleu etc.) ale sistemului de operare pe care rulează executabilul, cu excepÈ›ia cazului în care componenta respectivă însoÈ›eÈ™te ea însăși executabilul. Dacă distribuirea codului executabil sau a codului obiect se face prin oferirea accesului la copiere dintr-un loc desemnat, atunci oferirea unui acces echivalent pentru a copia codul sursă din acelaÈ™i loc se consideră distribuÈ›ie a codului sursă, chiar dacă terÈ›ii nu sunt obligaÈ›i să copieze codul sursă împreună cu codul obiect. 4. Nu puteÈ›i copia, modifica, sublicenÈ›ia sau distribui programul, cu excepÈ›ia celor prevăzute în mod expres în această licență. Orice încercare de a copia, modifica, sublicenÈ›ia sau distribui programul este nulă È™i va pune capăt automat drepturilor dumneavoastră în temeiul prezentei licenÈ›e. Cu toate acestea, părÈ›ilor care au primit copii sau drepturi de la dumneavoastră în temeiul prezentei LicenÈ›e nu li se vor rezilia licenÈ›ele, atât timp cât aceste părÈ›i rămân în deplină conformitate. 5. Nu sunteÈ›i obligat să acceptaÈ›i această Licență, deoarece nu aÈ›i semnat-o. Cu toate acestea, nimic altceva nu vă oferă permisiunea de a modifica sau distribui Programul sau lucrările derivate ale acestuia. Aceste acÈ›iuni sunt interzise de lege dacă nu acceptaÈ›i această Licență. Prin urmare, prin modificarea sau distribuirea Programului (sau a oricărei lucrări bazate pe Program), indicaÈ›i acceptarea acestei LicenÈ›e pentru a face acest lucru È™i a tuturor termenilor È™i condiÈ›iilor pentru copierea, distribuirea sau modificarea Programului sau a lucrărilor bazate pe acesta. 6. De fiecare dată când redistribuiÈ›i Programul (sau orice lucrare bazată pe Program), destinatarul primeÈ™te automat o licență de la licenÈ›iatorul original pentru a copia, distribui sau modifica Programul în conformitate cu aceÈ™ti termeni È™i condiÈ›ii. Nu puteÈ›i impune nicio altă restricÈ›ie asupra exercitării de către destinatari a drepturilor acordate prin prezenta. Nu sunteÈ›i responsabil pentru impunerea respectării de către terÈ›i a acestei LicenÈ›e. 7. ÃŽn cazul în care, ca urmare a unei hotărâri judecătoreÈ™ti sau a unei acuzaÈ›ii de încălcare a unui brevet sau din orice alt motiv (fără a se limita la probleme legate de brevete), vi se impun condiÈ›ii (fie prin hotărâre judecătorească, acord sau în alt mod) care contrazic condiÈ›iile prezentei licenÈ›e, acestea nu vă exonerează de respectarea condiÈ›iilor prezentei licenÈ›e. Dacă nu puteÈ›i distribui astfel încât să vă îndepliniÈ›i simultan obligaÈ›iile care decurg din prezenta Licență È™i orice alte obligaÈ›ii pertinente, atunci, ca o consecință, nu puteÈ›i distribui deloc Programul. De exemplu, în cazul în care o licență de brevet nu ar permite redistribuirea fără redevență a programului de către toÈ›i cei care primesc copii direct sau indirect prin intermediul dumneavoastră, atunci singura modalitate prin care aÈ›i putea satisface atât această licență, cât È™i prezenta licență ar fi să vă abÈ›ineÈ›i în totalitate de la distribuirea programului. Dacă orice porÈ›iune a acestei secÈ›iuni este considerată invalidă sau inaplicabilă în orice circumstanță particulară, restul secÈ›iunii este destinat să se aplice, iar secÈ›iunea în ansamblu este destinată să se aplice în alte circumstanÈ›e. Scopul acestei secÈ›iuni nu este acela de a vă determina să încălcaÈ›i vreun brevet sau alte drepturi de proprietate sau de a contesta validitatea unor astfel de revendicări; această secÈ›iune are ca unic scop protejarea integrității sistemului de distribuÈ›ie de software liber, care este implementat prin practici de licență publică. Multe persoane au contribuit cu generozitate la gama largă de software distribuit prin intermediul acestui sistem, bazându-se pe aplicarea consecventă a acestui sistem; este la latitudinea autorului/donatorului să decidă dacă este dispus să distribuie software prin orice alt sistem, iar un licenÈ›iat nu poate impune această alegere. Această secÈ›iune este menită să clarifice complet ceea ce se crede a fi o consecință a restului acestei LicenÈ›e. 8. ÃŽn cazul în care distribuÈ›ia È™i/sau utilizarea Programului este restricÈ›ionată în anumite țări, fie prin brevete, fie prin interfeÈ›e protejate prin drepturi de autor, deÈ›inătorul original al drepturilor de autor care plasează Programul sub această Licență poate adăuga o limitare explicită a distribuÈ›iei geografice care să excludă acele țări, astfel încât distribuÈ›ia să fie permisă numai în sau între țările care nu sunt astfel excluse. ÃŽn acest caz, prezenta Licență încorporează limitarea ca È™i cum ar fi scrisă în corpul acestei LicenÈ›e. 9. Free Software Foundation poate publica din când în când versiuni revizuite È™i/sau noi ale LicenÈ›ei Publice Generale. Aceste noi versiuni vor fi similare în spirit cu versiunea actuală, dar pot fi diferite în detaliu pentru a aborda noi probleme sau preocupări. Fiecărei versiuni i se atribuie un număr de versiune distinctiv. Dacă Programul specifică un număr de versiune al acestei LicenÈ›e care se aplică acestuia È™i "orice versiune ulterioară", aveÈ›i opÈ›iunea de a urma termenii È™i condiÈ›iile fie ale acelei versiuni, fie ale oricărei versiuni ulterioare publicate de Free Software Foundation. ÃŽn cazul în care programul nu specifică un număr de versiune a acestei licenÈ›e, puteÈ›i alege orice versiune publicată vreodată de Free Software Foundation. 10. Dacă doriÈ›i să încorporaÈ›i părÈ›i din program în alte programe libere ale căror condiÈ›ii de distribuÈ›ie sunt diferite, scrieÈ›i autorului pentru a cere permisiunea. ÃŽn cazul programelor care sunt protejate prin drepturi de autor de către Free Software Foundation, scrieÈ›i către Free Software Foundation; uneori facem excepÈ›ii în acest sens. Decizia noastră va fi ghidată de cele două obiective de a păstra statutul liber al tuturor derivatelor din programele noastre libere È™i de a promova partajarea È™i reutilizarea programelor în general. NICIO GARANÈšIE 11. DEOARECE PROGRAMUL ESTE LICENÈšIAT FÄ‚RÄ‚ COSTURI, NU EXISTÄ‚ NICIO GARANÈšIE PENTRU PROGRAM, ÃŽN MÄ‚SURA PERMISÄ‚ DE LEGEA APLICABILÄ‚. CU EXCEPÈšIA CAZURILOR ÃŽN CARE SE PREVEDE ALTFEL ÃŽN SCRIS, DEÈšINÄ‚TORII DREPTURILOR DE AUTOR ȘI/SAU ALTE PARÈšI FURNIZEAZÄ‚ PROGRAMUL "CUM ESTE" > FÄ‚RÄ‚ GARANÈšII DE NICI UN FEL, EXPRESE SAU IMPLICITE, INCLUSIV, DAR FÄ‚RÄ‚ A SE LIMITA LA ACESTEA, GARANÈšIILE IMPLICITE DE COMERCIALIZARE ȘI ADECVARE LA UN SCOP SPECIFIC. ÃŽNTREGUL RISC ÃŽN CEEA CE PRIVEȘTE CALITATEA ȘI PERFORMANÈšA PROGRAMULUI VÄ‚ APARÈšINE. ÃŽN CAZUL ÃŽN CARE PROGRAMUL SE DOVEDEȘTE A FI DEFECTUOS, VÄ‚ ASUMAÈšI COSTUL TUTUROR LUCRÄ‚RILOR DE ÃŽNTREÈšINERE, REPARARE SAU CORECÈšIE NECESARE. 12. ÃŽN NICIUN CAZ, CU EXCEPÈšIA CAZULUI ÃŽN CARE ACEST LUCRU ESTE IMPUS DE LEGEA APLICABILÄ‚ SAU CONVENIT ÃŽN SCRIS, DEÈšINÄ‚TORUL DREPTURILOR DE AUTOR SAU ORICE ALTÄ‚ PARTE CARE POATE MODIFICA ȘI/SAU REDISTRIBUI PROGRAMUL CONFORM CELOR PERMISE MAI SUS, NU VA FI RÄ‚SPUNZÄ‚TOR FAȚĂ DE DVS. PENTRU DAUNE, INCLUSIV PENTRU ORICE DAUNE GENERALE, SPECIALE, ACCIDENTALE SAU INDIRECTE CARE DECURG DIN UTILIZAREA SAU INCAPACITATEA DE A UTILIZA PROGRAMUL (INCLUSIV, DAR FÄ‚RÄ‚ A SE LIMITA LA PIERDEREA DE DATE SAU LA FAPTUL CÄ‚ DATELE AU DEVENIT INEXACTE SAU LA PIERDERILE SUFERITE DE DVS. SAU DE TERÈšE PÄ‚RÈšI SAU LA IMPOSIBILITATEA PROGRAMULUI DE A FUNCÈšIONA CU ORICE ALT PROGRAM), CHIAR DACÄ‚ DEÈšINÄ‚TORUL SAU CEALALTÄ‚ PARTE A FOST INFORMAT DE POSIBILITATEA UNOR ASTFEL DE DAUNE. SFÂRȘITUL TERMENILOR ȘI CONDIÈšIILOR F.3. Cum să aplicaÈ›i aceÈ™ti termeni noilor dumneavoastră programe Dacă dezvoltaÈ›i un nou program È™i doriÈ›i ca acesta să fie de cea mai mare utilitate posibilă pentru public, cea mai bună modalitate de a realiza acest lucru este de a-l face software liber, pe care oricine îl poate redistribui È™i modifica în aceÈ™ti termeni. Pentru a face acest lucru, ataÈ™aÈ›i următoarele notificări la program. Cel mai sigur este să le ataÈ™aÈ›i la începutul fiecărui fiÈ™ier sursă pentru a transmite cel mai eficient excluderea garanÈ›iei; È™i fiecare fiÈ™ier ar trebui să aibă cel puÈ›in linia "copyright" È™i un indicator către locul în care se găseÈ™te notificarea completă. un rând pentru a da numele programului È™i o scurtă idee despre ceea ce face acesta. Drepturi de autor © anul numele autorului Acest program este software liber; îl puteÈ›i redistribui È™i/sau modifica în conformitate cu termenii LicenÈ›ei Publice Generale GNU, aÈ™a cum a fost publicată de Free Software Foundation; fie versiunea 2 a licenÈ›ei, fie (la alegerea dumneavoastră) orice versiune ulterioară. Acest program este distribuit în speranÈ›a că va fi util, dar FÄ‚RÄ‚ NICI O GARANÈšIE; fără nici măcar garanÈ›ia implicită de COMERCIALIZARE SAU ADECVARE PENTRU UN SCOP PARTICULAR. Pentru mai multe detalii, consultaÈ›i LicenÈ›a Publică Generală GNU. Ar fi trebuit să primiÈ›i o copie a LicenÈ›ei Publice Generale GNU împreună cu acest program; dacă nu, scrieÈ›i la Free Software Foundation, Inc., 51 Franklin Street, Fifth Floor, Boston, MA 02110-1301, USA. AdăugaÈ›i, de asemenea, informaÈ›ii cu privire la modul în care puteÈ›i fi contactat prin poÈ™tă electronică È™i clasică. Dacă programul este interactiv, faceÈ›i-l să scoată o scurtă notificare ca acesta când porneÈ™te într-un mod interactiv: Gnomovision version 69, Copyright (C) anul numele autorului Gnomovision nu vine cu absolut nicio garanÈ›ie; pentru mai multe detalii tastaÈ›i show w. Acesta este software liber, È™i sunteÈ›i bineveniÈ›i să-l redistribuiÈ›i în anumite condiÈ›ii; tastaÈ›i show c pentru mai multe detalii. Comenzile ipotetice "show w" È™i "show c" ar trebui să arate părÈ›ile corespunzătoare ale LicenÈ›ei Publice Generale. Desigur, comenzile pe care le utilizaÈ›i pot fi numite altcumva decât "show w" È™i "show c"; pot fi chiar clicuri de mouse sau elemente de meniu -- orice se potriveÈ™te programului dumneavoastră. De asemenea, ar trebui să obÈ›ineÈ›i de la angajatorul dvs. (dacă lucraÈ›i ca programator) sau de la È™coală, dacă este cazul, să semneze o "renunÈ›are la drepturile de autor" pentru program, dacă este necesar. Iată un exemplu; modificaÈ›i numele: Yoyodyne, Inc., prin prezenta declină orice interes de drepturi de autor asupra programului Gnomovision (care driblează compilatoarele) scris de către Andrei MeÈ™ter-Dibaci. semnătura lui SpiriduÈ™ BăgătorÃŽnSeamă, 1 aprilie 2023 SpiriduÈ™ BăgătorÃŽnSeamă, PreÈ™edinte la Stâna de (b)oi Această Licență Publică Generală nu permite încorporarea programului dumneavoastră în programe proprietare. ÃŽn cazul în care programul dumneavoastră este o bibliotecă de subrutine, puteÈ›i considera mai util să permiteÈ›i conectarea aplicaÈ›iilor proprietare cu biblioteca. Dacă doriÈ›i să faceÈ›i acest lucru, folosiÈ›i LicenÈ›a publică generală redusă GNU în locul acestei licenÈ›e.